spot_img
marți, aprilie 30, 2024
AcasăLocalDezastru demografic confirmat oficial de recensământ (video)

Dezastru demografic confirmat oficial de recensământ (video)

Rezultatele definitive ale recensământului populaţiei, organizat în 2022, arată o serie de mutaţii care au survenit în judeţ în ultimul deceniu. Schimbările în structura populaţiei scot la iveală o serie de aspecte care explică, printre altele de ce judeţul nu este unul de top şi de ce şi investiţiile ocolesc acest colţ de ţară

Cifrele brute au fost prezentate miercuri (n.r. 31 ianuarie a.c.) în şedinţa Colegiului Prefectural chiar de către cei care au coordonat realizarea recensământului, adică de reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică. Cifrele arată că populaţia din judeţ scade, cel mai mult din cauza migraţiei tinerilor, care pleacă la studii şi apoi nu mai revin în judeţ.

La fel, oamenii nu mai sunt interesaţi să se căsătorească, iar romii reprezintă cea mai mare minoritate din judeţ, pe locul 2 fiind ucrainenii. Populaţia activă este reprezentată de numai 134.003 persoane ocupate, iar cea inactivă cuprinde 241.232 de persoane, la care se adaugă şi vreo 17.586 de şomeri.

Pensionarii reprezintă mai bine de o treime din populaţie, iar o altă treime (34 %) este reprezentată de copii, elevi şi studenţi. Pe lângă aceste două categorii, 15 % dintre persoane se declară casnice, iar mai bine de 10 % întreţinute de alţii. Punând cap la cap aceste informaţii, cu o asemenea structură a populaţiei, judeţul este total neinteresant pentru marii investitori, care se orientează spre judeţele cu tineri activi, bine pregătiţi şi dornici de muncă.

Populaţia a scăzut oficial cu aproape 20.000 de oameni

Rezultatele finale arată o populaţie rezidentă a judeţului Botoşani de 392.824 persoane, în scădere cu 19.805 locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (197.437, reprezentând 50,3%) şi trăieşte în mediul rural (241.759, reprezentând 61,5%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Botoşani se situează pe locul 41 în ierarhia judeţelor.

Ce dă de gândit este că fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populaţiei rezidente pentru judeţul Botoşani crescând de la 39,6 ani, cât se înregistra în urmă cu un deceniu, la 41,3 ani. Faţă de vârsta medie pe ţară, vârsta medie a judeţului nostru este mai mică cu 1,1 ani. În ierarhizarea judeţelor după vârsta medie, Botoşani se plasează pe locul 7. În cadrul Regiunii Nord-Est, vârsta medie este de 41,3 ani, iar Botoşaniul se poziţionează pe locul 3, după Iaşi şi Suceava.

Totuşi, când se face raportul dintre vârstnici (peste 65 de ani) şi tineri (sub 15 ani), rezultă o medie de 110 persoane vârstnice la 100 de tineri, mai mic cu 11 persoane faţă de cifra înregistrată la nivel naţional (121 la 100). Altfel spus, speranţa de viaţă la cei vârstnici scade de la un an la altul şi e mai mică inclusiv faţă de media înregistrtă la nivel naţional.

De altfel, aceste lucru se vede atunci când se analizează populaţia pe categorii de vârstă. Aici, cei de peste 75 de ani devin din ce în ce mai puţini. Cei mai mulţi sunt cei cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani, indiferent că vorbim de femei sau bărbaţi. Şi dacă s-a ajuns la deosebirea dintre sexe, recensământul a scos la iveală că femeile din Botoşani trăiesc mai mult decât bărbaţii, urmaşele Evei depăşind numărul bărbaţilor mai ales după vârsta de 65 de ani.

Populaţia scade de la an la an

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti). În aceeaşi notă se încadrează şi judeţul Botoşani.

Localităţile care au cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt Mileanca (619 locuitori, -22,7% faţă de populaţia din 2011) şi comuna Răuseni (2191 locuitori, -22,2% faţă de populaţia din 2011). Comuna cea mai mică este, însă, Adaşeni cu numai 1328 locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 1388 locuitori).

În schimb, oraşul Bucecea este oraşul cel mai mic din cadrul judeţului (4171 locuitori faţă de 4274 locuitori în 2011). Cel mai mare oraş din judeţ este, conform rezultatelor, Darabani cu 11.948 locuitori, în creştere cu 2055 persoane faţă de acum un deceniu. În schimb, municipiul Botoşani are o populaţie rezidentă de 90.010 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 16837 persoane (-15,8%).

Municipiul Botoşani are cea mai mare pierdere de populaţie

Între cele două recensăminte, şi-a păstrat aproximativ dimensiunea comuna Vlădeni cu 4561 locuitori (+o persoană faţă de acum 10 ani). Prin urmare, pierderea cea mai mare din populaţia de acum 10 ani se regăseşte în municipiul Botoşani, care cumulează aproape  85 % din diferenţa. Totuşi, dacă se ia în calcul migraţia formală basarabeană, care a dus la supraînregistrarea populaţiei unor unităţi administrativ-teritoriale, pierderea de populaţiei ar fi mult mai mare şi la nivelul mediului rural.

Cetăţenii din Republica Moldova sunt luaţi în spaţiu de locuitorii botoşăneni, doar pentru a obţine acte româneşti şi pentru a putea pleca la muncă în străinătate, unde circulă mai facil şi pot câştiga mai bine în calitate de cetăţeni români membri ai UE, decât ca basarabeni. Prin urmare, ei nu locuiesc în realitate în judeţ. Iar fenomenul este confirmat de creşterile neobişnuite înregistrate de comune ce aparţin ruralului profund cum ar fi Vârfu Câmpului, Ripiceni, Drăguşeni, Păltiniş sau Hăneşti.

Romii reprezintă cea mai mare minoritate din judeţ

Apropo de aceste mutaţii fictive, la recensământ înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate sunt calculate doar în funcţie de cei care au acceptat să declare aceste apartenenţe şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

S-au declarat români 349889 persoane (98,0%), de etnie romă 4606 persoane (1,3%), ucrainieni 1587 persoane (0,4%) şi alte etnii 937 persoane (0,3%). Cât priveşte limba maternă, pentru 98,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, pentru 0,9% limba romani reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie şi 0,3% limba ucraineană.

95% dintre botoşăneni sunt ortodocşi

La fel, structura confesională a fost declarată de 355456 persoane din totalul populaţiei rezidente a judeţului Botoşani şi arată că 95% sunt de religie Ortodoxă, 3,1% Penticostală (Cultul Creştin Penticostal Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 0,5% au declarat religia Adventistă de Ziua a Şaptea, 0,3% Creştină de Rit Vechi, 0,3% Creştină după Evanghelie şi 0,8% alte religii.

Aici, dacă ţinem cont că atât ucrainenii cât şi basarabenii merg după calendarul iulian, adunând cifrele lor cu cele ale lipovenilor, ar fi trebuit ca şi numărul creştinilor de rit vechi să fie mai mare decât procentul ucrainenilor, ori acest lucru nu se întâmplă.

Doar 8,5% dintre botoşăneni au facultate

Din populaţia rezidentă a judeţului Botoşani, 45% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit. Nu au fost niciodată căsătorite 40,6%, iar persoanele văduve reprezintă 9,2% din totalul populaţiei rezidente a judeţului. La fel, cei divorţaţi reprezintă cam 5,1%.

În schimb, structura după nivelul de instruire absolvit mai arată o realitate dură. Din totalul populaţiei rezidente a judeţului, 48,2% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici) şi doar 8,5% ridicat. Un alt procent înseamnat, de 43,4% au un nivel de educaţie scăzut, adică doar studii gimnaziale sau nici măcat atât. De altfel, acest lucru era de aşteptat dacă ne raportăm la rata de abandon şcolar din ultimii ani.

Un alt adevăr este că structura populaţiei după nivelul de educaţie absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel la nivelul scăzut predomină femeile (n.r. – cele în vârstă, care au şi speranţa mai mare de viaţă), la nivel mediu sunt mai mulţi bărbaţi (ei se mulţumesc cu studii puţine în favoarea unei meserii), în schimb la nivelul ridicat de educaţie numărul femeilor îl depăşeşte cu peste 4.000 pe cel al bărbaţilor. Asta demonstrează că femeile au preferat studiul, decât o profesie mai prost remunerată.

Puţin peste o treime dintre botoşăneni muncesc

Populaţia activă a judeţului este de 151.589 persoane, fiind compusă din 134.003 persoane ocupate şi din 17.586 şomeri.

Populaţia inactivă cuprinde însă 241.232 persoane din care elevii şi studenţii (30,2%), pensionarii (34,7%), casnice (15,0%), întreţinuţi de altă persoane (9,9%), întreţinuţi de stat sau alte organizaţii private (0,8%), întreţinuţi din alte surse (4,4%) şi alte situaţii (5,1%). Prin urmare, cei care muncesc efectiv reprezintă doar ceva mai mult de o treime. Uluitor este că peste 10 la sută din populaţie se declară întreţinuţi de alţii. Altfel spus, o persoană din zece trăieşte pe spinarea celorlalţi.

„Tinerii după ce pleacă la studii universitare nu mai revin la Botoşani”

„Cred că ar trebui să ne întrebăm cu toţii, după ce facem o analiză a acestei prezentări a rezultatelor definitive a recensământului populaţiei, de ce am ajuns în situaţia în care am pierdut aproximativ 20.000 de rezidenţi. Uitându-ne la structura populaţiei după nivelul de educaţie reiese faptul că tinerii pleacă din judeţul Botoşani, cu precădere din Municipiul Botoşani şi nu se mai întorc. 17.000 de persoane pierdute de Municipiul Botoşani în ultimii 10 ani de zile, în condiţiile în care media de vârstă a crescut şi structura populaţiei după nivelul de educaţie a scăzut ca procent, 8,5%.

Sperăm să întoarcem această descreştere prin acţiunile noastre a tuturor. Uitându-ne la nivel naţional, la nivel european, tendinţa este de urbanizare şi făcând analiza acestor rezultate, la noi este exact invers. Tinerii după ce pleacă la studii universitare nu mai revin la Botoşani, avem un grad foarte mic de retenţie al tinerilor plecaţi la studii. Aceasta este o problemă de bază”, a spus prefectul Sorin Cornilă.

Deja ai votat!
Botoșani
cer senin
11.6 ° C
11.6 °
8.2 °
81 %
0.4kmh
0 %
mar
20 °
mie
21 °
joi
22 °
vin
21 °
sâm
21 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

  Încă e bine, faza următoare e că dispar și camerele de luat vederi.

EDITORIAL

Nu e prima dată când pomenesc de Cănuță-om sucit, acel personaj aparent inventat de Caragiale, dar cât se poate de reprezentativ pentru spațiul mioritic....

EPIGRAMA ZILEI

Lumina din felicitare Să n-o considerați plocon, Ne costă ea, pe fiecare Cu mult mai mult ca la … E on!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...