Profitând de faptul că săptămâna aceasta mai tot românul a fost ocupat cu Sărbătorile Pascale, Elena Udrea, cea care s-a refugiat în Costa Rica, a trimis un mesaj către popor. Unul care nu trebuia neapărat auzit, dar despre care să se ştie că l-a livrat. De exploatat îl va exploata la timpul potrivit. Cică nu vrea să calce pe urmele lui Petre Ţuţea, fraierul care a făcut puşcărie pentru un popor de idioţi. Da, Ţuţea a recunoscut, a spus-o aşa cum trebuie, că a făcut treisprezece ani de puşcărie pentru un popor de idioţi. De ce să nu recunoască şi Udrea, cea persecutată de statul paralel? Cât e de persecutată se poate vedea cu ochiul liber, chiar şi de pe Lună. A reuşit să plece din ţară nestingherită, în condiţiile în care era condamnată în primă instanţă la ceva ani de „facultate”. La zi. Într-un stat în care justiţia funcţionează corect s-ar fi pricopsit cu interdicţia de a părăsi ţara, o măsură preventivă şi de bun simţ dacă s-a considerat că nu e suficient de bună pentru arest preventiv. Nu şi în România. Asta în condiţiile în care Udrea nu a fost singura condamnată ce şi-a căutat libertatea peste graniţă. Au mai fugit şi alţii, chiar mai de soi decât Udrea, dar statul paralel nu a mişcat un deget pentru a preveni ceea ce a evoluat de la „cazuri particulare” la fenomen. Mazăre, Ghiţă, Bica… Lista ar putea continua şi se va lungi destul de curând. Iar statul paralel nu face niciun efort pentru a obţine extrădarea. Cică nu există tratat cu ţările unde s-au refugiat fugarii. Dar nu avem diplomaţie, nu avem guvern şi ambasadori? Se pare că nu prea; să ne amintim că, la un moment dat, nu se găsea un traducător pentru limba sârbă. Sebastian Ghiţă şi statul paralel ştiu de ce. Şi nu le este de ajuns că au scăpat de rigorile legii, dar acum caută să se victimizeze, să demonstreze că sunt persecutaţi de o himeră numită statul paralel. Nu sunt mulţumiţi că au reuşit să-şi salveze libertatea şi banii, mai au pretenţii şi la imagine. Aşezat confortabil în studioul amenajat dincolo de graniţă, Ghiţă ameninţă cu dezvăluiri menite să demonstreze că există ticăloşi mai mari decât el şi ceea ce i se întâmplă lui i se poate întâmpla oricăruia dintre noi. El e nevinovat… Udrea se compară cu Ţuţea. De unde i-o fi venit ei ideea asta în condiţiile în care, pe vremea când era şefa Cancelariei Prezidenţiale, habar nu avea că Norvegia nu are preşedinte şi nici nu este membră a UE? S-o fi apucat între timp de citit? Până la urmă nu contează dacă ideea s-a născut în capul ei sau e de import. Important e că deranjează. Personal mă simt deranjat de faptul că Elena Udrea a ajuns să se compare cu cel numit Socrate de România. Petre Ţuţea nu a făcut puşcărie pentru corupţie, numele lui nu a apărut în Top 10 cei mai corupţi politicieni români. Nu a fost acuzat că a păgubit statul de vreo cincisprezece milioane de euro – o cifră cu mult subevaluată. Ţuţea nu-i sfida pe amărâţii inundaţi în 2012 împărţind ciocolate prin geamul întredeschis al bolidului de lux aşa cum a procedat Udrea. Probabil se temea să nu ia ceva microbi… Ţuţea nu se plimba cu geanta ce costă mai mult decât toate maşinile din majoritatea parcărilor de lângă blocurile din Botoşani. Ţuţea a făcut puşcărie grea şi represaliile securiştilor l-au urmărit toată viaţa. Şicanat, hăituit, marginalizat. Aceasta a fost viaţa lui Ţuţea. A trăit într-o locuinţă modestă, devalizată din când în când de securişti în căutare de materiale compromiţătoare. Nu a avut milioane pe mână, nu s-a refugiat în Costa Rica. A dus o viaţă de chin, dar nu-i este permis să se odihnească nici după moarte. Udrea s-a gândit să se compare cu el şi să ne facă pe toţi idioţi. Are dreptate într-un fel. Doar o naţie de idioţi ar permite existenţa unor astfel de conducători – apropo, ceva mai devreme am auzit-o pe Dăncilă pronuţând „Douăzeci-douăzeci” – şi s-ar lăsa prostită să le mai acorde încă o şansă. Pentru că acesta este intenţia celor ce se martirizează fără să aibă acest drept. Ei vor doar să-şi cureţe imaginea în eventualitatea că, atunci când vor reveni în ţară, să poată intra iar la conducere. Doar asta îi interesează. Să-şi refacă imaginea şi să revină în ţară. Şi nu pentru că le-ar fi dor de ţara asta, ci pentru că doar aici au găsit acei idioţi care să le permită să fure cât au furat. Se întrevede o nouă generaţie de martiri. Martiri autoproclamaţi. Martirii statului paralel.
O nouă generaţie de martiri ai neamului
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Răspundere, nu solidaritate – Cătălin MORARU, redactor șef
E limpede, cred, ce fac pesediștii. Vin cu propuneri fanteziste, pentru a întârzia formarea unui guvern. Pentru că fiecare zi fără un nou premier...
Editorial
Totul până la copii! – Dumitru MONACU, scriitor
În curând, școlile își vor închide porțile, urmând o binemeritată vacanță pentru elevii din toată țara. Pentru cei din Botoșani, vacanța ce se arată...
Editorial
Cazinou de lux, mentalitate de scara blocului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De fiecare dată când cei aflați la butoane se plâng că prin buget bate vântul și trebuie inventate noi taxe și impozite „că altfel...
Editorial
Plutașii de pe Dâmbovița – Dumitru MONACU, scriitor
Iubitorii de animale, de fapt cei care au în preajma lor câini, știu foarte bine că atunci când patrupedul se lasă pe spate pentru...
Editorial
Școala românească: între trecut autoritar și viitor incert – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am atras atenția în editorialul precedent, reforma sistemului de învățământ din România pendulează între „las-o bre, că merge și așa” și „atât...
Editorial
Încă două săptămâni de suspans – Virgil COSMA, jurnalist
Ce auzim și vedem din afară despre negocierile care trebuie să definească conducerea României pentru următorii patru ani? Nimic bun. Aceleași fețe, același tupeu,...
Editorial
Școala românească: între trecut autoritar și viitor incert – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am atras atenția în editorialul precedent, reforma sistemului de învățământ din România pendulează între „las-o bre, că merge și așa” și „atât...
Editorial
Bulibășeala marca „Crin” – Dumitru MONACU, scriitor
Când vine vorba de Crin Antonescu, multă lume se gândește la liberalul cu plete din anii ’90 care vorbea frumos și se poziționa întruna...
Editorial
Educația, lăsată iar la voia întâmplării – Ciprian MITOCEANU, scriitor
După cum bine se știe, dar se tot ignoră, reforma Educației este absolut necesară, însă, ca de obicei, a fost abandonată la discreția unui...
Editorial
O mezalianță (aproape) imposibilă – Dumitru MONACU, scriitor
Treaba de mântuială făcută de români la alegeri se lasă în aceste zile cu multe întrevederi, discuții, negocieri, poziții de forță sau maleabile în...
Editorial
1 Iunie cu soare, fără ode și fără tarlale – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Luna mai s-a dovedit a fi o lună incredibil de bogată în precipitații și cam strânsă la pungă în ceea ce privește confortul termic,...
Editorial
Adevărata criză – Virgil COSMA, jurnalist
Suntem asaltați cam din toate mediile de amenințări și vești proaste: țara este în derivă, în pragul unui colaps financiar, se dublează prețul la...
Editorial
Demonizarea Franței, o lecție de manipulare pe stomacul gol – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva vreme asistăm la o demonizare agresivă a Franței. Se știe cine se află în spatele acestei acțiuni care ar fi stârnit zâmbete...
Editorial
Nu ne mai terfeliți Tricolorul! – Dumitru MONACU, scriitor
De o bună bucată de vreme, mai precis din momentul în care rețelele de socializare ne-au pus talpa pe gât, constatăm că patriotismul, românismul...
Editorial
Fardul de partid și denaturarea crasă a realităților – Dumitru MONACU, scriitor
Nu ar fi o gaură-n cer faptul că partidele politice din România primesc finanțare de la bugetul de stat, adică din buzunarele noastre. Pentru...
Editorial
Administrație de carton – Sebastian GHEORGHIU, redactor
Ceea ce s-a întâmplat recent pe strada Bucovina nu este un simplu accident sau o „situație neplăcută”, așa cum o numesc, cu o seninătate...
Botoșani
cer senin
17.2
°
C
17.6
°
16.1
°
65 %
2.1kmh
0 %
D
17
°
lun
27
°
mar
23
°
mie
24
°
J
23
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Aici nu e destul de clar, că nu știi ce se întâmplă dacă-l boțești, nu-i pasă, se bucură, ori îl bate soacra când ajunge...
EDITORIAL
E limpede, cred, ce fac pesediștii. Vin cu propuneri fanteziste, pentru a întârzia formarea unui guvern. Pentru că fiecare zi fără un nou premier...
EPIGRAMA ZILEI
Mă tot întreb, și nu de ieri
Ci chiar de când s-au fabricat :
De ce nu s-or fi inventat
Și camere de ... dat vederi ?
-Dumitru...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...