Profitând de faptul că săptămâna aceasta mai tot românul a fost ocupat cu Sărbătorile Pascale, Elena Udrea, cea care s-a refugiat în Costa Rica, a trimis un mesaj către popor. Unul care nu trebuia neapărat auzit, dar despre care să se ştie că l-a livrat. De exploatat îl va exploata la timpul potrivit. Cică nu vrea să calce pe urmele lui Petre Ţuţea, fraierul care a făcut puşcărie pentru un popor de idioţi. Da, Ţuţea a recunoscut, a spus-o aşa cum trebuie, că a făcut treisprezece ani de puşcărie pentru un popor de idioţi. De ce să nu recunoască şi Udrea, cea persecutată de statul paralel? Cât e de persecutată se poate vedea cu ochiul liber, chiar şi de pe Lună. A reuşit să plece din ţară nestingherită, în condiţiile în care era condamnată în primă instanţă la ceva ani de „facultate”. La zi. Într-un stat în care justiţia funcţionează corect s-ar fi pricopsit cu interdicţia de a părăsi ţara, o măsură preventivă şi de bun simţ dacă s-a considerat că nu e suficient de bună pentru arest preventiv. Nu şi în România. Asta în condiţiile în care Udrea nu a fost singura condamnată ce şi-a căutat libertatea peste graniţă. Au mai fugit şi alţii, chiar mai de soi decât Udrea, dar statul paralel nu a mişcat un deget pentru a preveni ceea ce a evoluat de la „cazuri particulare” la fenomen. Mazăre, Ghiţă, Bica… Lista ar putea continua şi se va lungi destul de curând. Iar statul paralel nu face niciun efort pentru a obţine extrădarea. Cică nu există tratat cu ţările unde s-au refugiat fugarii. Dar nu avem diplomaţie, nu avem guvern şi ambasadori? Se pare că nu prea; să ne amintim că, la un moment dat, nu se găsea un traducător pentru limba sârbă. Sebastian Ghiţă şi statul paralel ştiu de ce. Şi nu le este de ajuns că au scăpat de rigorile legii, dar acum caută să se victimizeze, să demonstreze că sunt persecutaţi de o himeră numită statul paralel. Nu sunt mulţumiţi că au reuşit să-şi salveze libertatea şi banii, mai au pretenţii şi la imagine. Aşezat confortabil în studioul amenajat dincolo de graniţă, Ghiţă ameninţă cu dezvăluiri menite să demonstreze că există ticăloşi mai mari decât el şi ceea ce i se întâmplă lui i se poate întâmpla oricăruia dintre noi. El e nevinovat… Udrea se compară cu Ţuţea. De unde i-o fi venit ei ideea asta în condiţiile în care, pe vremea când era şefa Cancelariei Prezidenţiale, habar nu avea că Norvegia nu are preşedinte şi nici nu este membră a UE? S-o fi apucat între timp de citit? Până la urmă nu contează dacă ideea s-a născut în capul ei sau e de import. Important e că deranjează. Personal mă simt deranjat de faptul că Elena Udrea a ajuns să se compare cu cel numit Socrate de România. Petre Ţuţea nu a făcut puşcărie pentru corupţie, numele lui nu a apărut în Top 10 cei mai corupţi politicieni români. Nu a fost acuzat că a păgubit statul de vreo cincisprezece milioane de euro – o cifră cu mult subevaluată. Ţuţea nu-i sfida pe amărâţii inundaţi în 2012 împărţind ciocolate prin geamul întredeschis al bolidului de lux aşa cum a procedat Udrea. Probabil se temea să nu ia ceva microbi… Ţuţea nu se plimba cu geanta ce costă mai mult decât toate maşinile din majoritatea parcărilor de lângă blocurile din Botoşani. Ţuţea a făcut puşcărie grea şi represaliile securiştilor l-au urmărit toată viaţa. Şicanat, hăituit, marginalizat. Aceasta a fost viaţa lui Ţuţea. A trăit într-o locuinţă modestă, devalizată din când în când de securişti în căutare de materiale compromiţătoare. Nu a avut milioane pe mână, nu s-a refugiat în Costa Rica. A dus o viaţă de chin, dar nu-i este permis să se odihnească nici după moarte. Udrea s-a gândit să se compare cu el şi să ne facă pe toţi idioţi. Are dreptate într-un fel. Doar o naţie de idioţi ar permite existenţa unor astfel de conducători – apropo, ceva mai devreme am auzit-o pe Dăncilă pronuţând „Douăzeci-douăzeci” – şi s-ar lăsa prostită să le mai acorde încă o şansă. Pentru că acesta este intenţia celor ce se martirizează fără să aibă acest drept. Ei vor doar să-şi cureţe imaginea în eventualitatea că, atunci când vor reveni în ţară, să poată intra iar la conducere. Doar asta îi interesează. Să-şi refacă imaginea şi să revină în ţară. Şi nu pentru că le-ar fi dor de ţara asta, ci pentru că doar aici au găsit acei idioţi care să le permită să fure cât au furat. Se întrevede o nouă generaţie de martiri. Martiri autoproclamaţi. Martirii statului paralel.
O nouă generaţie de martiri ai neamului
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Editorial
Trei decenii de schimbări – George LAZĂR, director
Astăzi împlinim treizeci de ani de la prima apariție. Enunțul în sine ascunde aproximativ zece mii de ediții, în spatele cărora s-au aflat cel...
Editorial
Bătaia moșnegilor cu pietre…periculoase – Dumitru MONACU, scriitor
Dacă ar fi să nu țin seama de proporții și să asemăn cu ceva conflictul dintre Israel și Iran, apoi cu siguranță bătaia cu...
Editorial
Sindicatele – scut pentru impostori – Ciprian MITOCEANU, scriitor
S-au burzuluit ceva sindicatele de când cu austeritatea asta, dar mai mult așa, să facă impresie artistică. Doar nu-i imaginează careva că sindicatele chiar...
Editorial
Necesitate maximă: legea răspunderii – Dumitru MONACU, scriitor
La ora actuală, România are nevoie ca de aer de o așa lege. O lege care, pentru motorul bugetar ar fi un aditiv extraordinar,...
Editorial
Premiul „Obrazul de talpă de bocanc” merge la PLM – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum în preziua decernării premiilor Oscar s-a găsit cineva să ofere și prea puțin râvnitul trofeu „Zmeura de Aur”, cred că e cazul...
Editorial
Lumea nebună – Dumitru MONACU, scriitor
Cum îi mai place românului să-și complice viața! Ce simplu ar fi fost dacă în locul lui Nicușor Dan astăzi era președinte George Simion!...
Botoșani
cer senin
22.6
°
C
22.6
°
16.6
°
61 %
1.3kmh
2 %
lun
34
°
mar
35
°
mie
30
°
J
24
°
vin
17
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
O imagine cât o mie de cuvinte pentru viteza pe calea ferată, mai ales cea din judeţul Botoşani.
EDITORIAL
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
EPIGRAMA ZILEI
Doamna, o femeie fină
În șoaptă a replicat
Că și piatra masculină
Tare s-a ... muiat!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...