spot_img
sâmbătă, mai 4, 2024
AcasăCaleidoscopEscapadă în natură la Sângeorz-Băi

Escapadă în natură la Sângeorz-Băi

Cunoscută drept cea mai atractivă zonă a Năsăudului, Sângeorz-Băi încântă vizitatorii atât prin privelişti, cât şi prin apele minerale miraculoase.

 

Începând din anul 1960 comună Sângeorz-Băi a devenit oraş staţiune şi este situat în extremitatea nord-estică a judeţului Bistriţa Năsăud, în partea de sud a Munţilor Rodnei, la o altitudine de 435-450 m, la 56 km de municipiul Bistriţa şi 31 km de Năsăud, la confluenţa pâraielor Borcut şi Cormaia cu Someşul Mare. Localitatea Sângeorz-Băi este înconjurată de măguri vulcanice (dealuri) acoperite de păduri de fag şi brad, astfel că depresiunea formată este ferită de călduri excesive şi de vânturi reci. Apele de munte care izvorăsc din munţii Rodnei şi se revarsă în Cormaia sunt gazda păstrăvului, lipanului, cleanului şi mrenei, constituind principala atracţie a pescarilor amatori. Condiţiile favorabile oferite de formele de relief, factorii climatici, bogăţia, varietatea şi originalitatea faunei şi florei satisfac cerinţele diferitelor tipuri de turism.

Odată ajunşi în zonă sunt şi alte obiective pe care le puteţi vizita precum: Popasul Verde, Castelul Kornis, Rezervaţia Pietrosu Rodnei.

 

Popasul Verde

 

Îndrăgostit de natură şi de munte, un inginer român care lucrează în Belgia a decis să construiască o casă de vacanţă în România, în oraşul-staţiune Sângeorz-Băi din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acum, turişti din întreaga lume poposesc în căsuţa ecologică zidită din lut, paie, lemn şi alte materiale culese din natură.

Casă care pare desprinsă din basme se numeşte Popasul Verde şi este construită într-o zonă de munte în apropiere de Munţii Rodnei. Structura de rezistenţă a casei este realizată din lemn, iar zidurile exterioare din baloţi de paie cu grosimea de aproximativ 50 cm, la care se adaugă zone unde s-a folosit cob. De asemenea, s-a folosit şi o tencuială specială numită Tadelakt, originară din Maroc, cu care a fost tratată baia pentru a rezista la umezeală.

Acoperişul este de tip „înverzit”, format dintr-un sistem care permite creşterea vegetaţiei fără a fi nevoie de o întreţinere intensivă. Acest lucru este posibil prin folosirea unor anumite tipuri de plante rezistente la condiţii de climă extreme, în cazul de faţă fiind vorba de plante suculente sau sedum-uri.

Casa este compusă din două dormitoare, o baie la parter şi un living şi o bucătărie la mansardă.

Construcţia, care a costat în jur de 30.000 de euro, a fost gata în anul 2014. De atunci, ea a găzduit numeroşi turişti din diferite colţuri ale lumii.

Potrivit proprietarilor, popasul este ideal pentru a fi locuit de către două familii pe perioade mai lungi sau mai scurte, atât pe timpul verii cât şi pe timpul iernii, cu un consum minim de energie datorat proprietăţilor termoizolante excepţionale ale pereţilor şi acoperişului verde.

În apropierea Popasului Verde, turiştii pot găsi Satul Artistic din Dosul Garciului creat de artistul Maxim Dumitraş, la o oră de mers pe jos pe dealuri. După un drum peste dealurile din Sângeorz-Băi, vizitatorii pot mânca la pensiunile din zonă sau pot vizita frumoasa mănăstire „Bună Vestire”. Parcul Naţional Munţii Rodnei este la doar o aruncătură de băţ.

 

Castelul Kornis

 

Castelul Kornis se găseşte pe teritoriul localităţii Mănăstirea, judeţul Cluj şi este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj. Clădirea principală a castelului a fost construită de către Kristóf Keresztúri între anii 1573-1593, în stilul renascentist. În cursul timpului, castelul a fost mereu completat cu clădiri secundare pe forma unei incinte patrulatere.

După ce domeniul devine proprietatea familiei Kornis, în jurul anului 1673 Gáspár Kornis (1641-1683) ridică etajul al II-lea al clădirii principale, pe latura sudică. Fiul său, Zsigmond Kornis renovează castelul în 1680. Tot el a reparat castelul, după ce acesta fusese deteriorat în timpul revoltei Curţilor de la începutul secolului XVIII, iar în 1720 adauga două noi bastioane octogonale în partea nordică, este refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai exista şi astăzi. În această perioadă are loc şi redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane.

Castelul a rămas cunoscut şi pentru statuile celor doi inorogi care îi păzesc în continuare intrarea. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau. La intersecţia diagonalelor incintei se afla o fântână octogonală, înconjurată de stâlpi circulari şi arcade.

 

Rezervaţia Pietrosu Rodnei

 

Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝ se află în imediata vecinătate a oraşului Borşa; este cea mai mare rezervaţie naturală complexă din nordul ţării. Din 1979 ea a fost inclusă în reţeaua mondială de rezervaţii ale biosferei.

În perimetrul de protecţie a fost inclus golul de munte cu vegetaţie alpină şi subalpină, precum şi bradul de pădure din regiune. Culmea principală – între vârful Pietrosu Mare (2303 m) şi vârful Piatră Albă (2061 m) – adăposteşte pe versantul nordic trei căldări glaciare, care prin peisajul lor sălbatic, sunt unice în Carpaţii Orientali.

Versantul sudic al vârfului Pietrosu Mare adăposteşte Căldarea Buhăescu – Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervaţie se găseşte o vegetaţie diversă, de la cea de deal până la cea alpină, incluzând un număr de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere şi păsări periclitate de dispariţie.

 

 

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
cer senin
20.6 ° C
21 °
20.5 °
40 %
4kmh
5 %
sâm
18 °
Dum
22 °
lun
25 °
mar
24 °
mie
12 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Liberalii au venit cu mesaje tematice pe tricouri, deci teoretic știu cum stă treaba. Mai trebuie să le spună și lui Iohannis, Ciucă.

EDITORIAL

A trecut și ziua de 1 Mai, cunoscută în trecutul din ce în ce mai îndepărtat drept și „Paștele comunist”. O zi destul de...

EPIGRAMA ZILEI

Ajuns acasă pe la două Din delegația la Cluj Găsi pe doamna vopsind ouă La un vecin, cu ruj... -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...