Curtea Constituţională a României (CCR) a decis ieri că dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu prin modificările la Codul Penal este neconstituţională. Decizia a fost confirmată printr-un comunicat al Curţii. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. Judecătorii CCR au decis că modificarea definiţiei abuzului în serviciu este „deficitară şi nu respectă decizia CCR din 2016”.
CCR a mai decis că şi redefinirea mărturiei mincinoase este neconstituţională, la fel ca şi redefinirea traficului de influenţă.
În schimb, dezincriminarea neglijenţei în serviciu a fost declarată constituţională, pe motivul că este apanajul legiuitorului să incrimineze sau dezincrimineze faptele. De asemenea, redefinirea grupului infracţional organizat a fost declarată constituţională.
Cel mai important articol din Codul penal modificat de coaliţia aflată la guvernare a fost cel care vizează abuzul în serviciu, infracţiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat pe 21 iunie, în primă instanţă, la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. Astfel, abuzul în serviciu a fost dezincriminat parţial printr-un amendament al PSD, care la rândul lui a preluat aproape în totalitate o propunere venită de la Ministerul Justiţiei. Noua formulare a abuzului în serviciu stabileşte că infracţiunea este doar atunci când un funcţionar public fură pentru el sau pentru familie, nu şi dacă face acest lucru pentru terţi, scade limitele pedepselor şi, implicit, a termenului de prescripţie, elimină pedeapsa complementară de interzicere a dreptului de a ocupa o funcţie publică, iar fapta trebuie comisă în timpul orelor de program pentru a fi considerată infracţiune. Mai mult, articolul privind abuzul în serviciu „nu se aplică în cazul elaborării, emiterii şi aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.
