Viteza cu care mergi pe jos poate oferi informații profunde despre ritmul de îmbătrânire al creierului tău – persoanele care merg mai încet au creiere mai mici și diferențe fundamentale în structurile esențiale, scriu jurnaliștii de la BBC.
Poate părea un lucru banal, dar cât de repede poți merge de la punctul A la punctul B poate dezvălui multe despre funcționarea internă a corpului și a minții tale. Cercetările au arătat că viteza cu care mergi până la magazin, în parc sau la stația de autobuz poate prezice riscul de spitalizare, de atac de cord și chiar de deces. De fapt, viteza de mers a unei persoane poate fi folosită pentru a estima ritmul de îmbătrânire cognitivă.
Testul vitezei de mers este o modalitate de a evalua capacitatea funcțională a unei persoane – abilitatea de a realiza sarcinile zilnice în gospodărie și de a-și menține independența. Poate indica, de asemenea, cât de fragilă este o persoană și poate prezice cât de bine va răspunde aceasta la recuperarea după un accident vascular cerebral.
Deși este normal ca oamenii să meargă mai încet pe măsură ce îmbătrânesc, o scădere bruscă a vitezei de mers poate indica o problemă mai gravă.
„Când ritmul normal de mers al unei persoane scade, acest lucru este adesea asociat cu un declin al stării generale de sănătate”, spune Christina Dieli-Conwright, profesor de medicină la Harvard Medical School, care studiază efectele exercițiilor fizice asupra prognosticului în cancer.
„Este posibil ca persoana să aibă o afecțiune cronică, ceea ce a făcut ca aceasta să nu se mai miște la fel de mult sau să devină sedentară. Asta înseamnă, cel mai probabil, că a suferit o scădere a forței musculare și a mobilității articulațiilor, ceea ce, din păcate, duce la un declin suplimentar al stării de sănătate”, spune Dieli-Conwright.
O tehnică simplă
Pentru a efectua testul de viteză a mersului, tot ce ai nevoie este un cronometru și un mijloc de măsurare a distanței, cum ar fi o ruletă. Există două variante uzuale.
Dacă ești afară și ai mult spațiu, poți încerca testul de mers pe 10 metri. Mai întâi, măsoară 5 metri pentru lansare, apoi încă 10 metri pentru test propriu-zis. Pentru a începe, este recomandat să mergi 5 metri pentru a ajunge la ritmul tău normal de mers, apoi să parcurgi următorii 10 metri în pas obișnuit. Pentru a calcula viteza de mers, împarte pur și simplu cei 10 metri la numărul de secunde în care ai parcurs acea distanță.
Dacă ești acasă și spațiul este mai limitat, poți încerca testul de mers pe 4 metri. Pentru acest test, măsoară mai întâi 1 metru pentru lansare, apoi încă 4 metri pentru testul propriu-zis. Ideea este să folosești primul metru pentru a ajunge la ritmul tău normal de mers, apoi să cronometrezi cât timp îți ia să parcurgi cei 4 metri în pas obișnuit. Pentru a calcula viteza, împarte cei 4 metri la numărul de secunde în care ai parcurs acea distanță.
Află cum te compari
Pentru a-ți face o idee despre cum te situezi față de alte persoane, viteza medie de mers pentru o femeie cu vârsta între 40 și 49 de ani este de 1,39 m/s, iar pentru un bărbat din aceeași categorie de vârstă este de 1,43 m/s.
Dacă ai între 50 și 59 de ani, viteza medie de mers este de 1,31 m/s pentru femei și tot 1,43 m/s pentru bărbați.
Pentru persoanele între 60 și 69 de ani, viteza medie de mers scade la 1,24 m/s pentru femei, iar pentru bărbați rămâne la 1,43 m/s.
La vârsta de 70–79 de ani, viteza medie de mers este de 1,13 m/s pentru femei și 1,26 m/s pentru bărbați.
În cele din urmă, pentru persoanele între 80 și 89 de ani, viteza medie de mers este de aproximativ 0,94 m/s pentru femei și 0,97 m/s pentru bărbați.
Alternativ, există multe aplicații pe care le poți folosi pentru a-ți măsura viteza de mers, inclusiv aplicații de fitness precum Walkmeter, MapMyWalk, Strava și Google Fit, care utilizează GPS-ul pentru a urmări distanța și timpul, permițând astfel calcularea vitezei.
Studiile au arătat că viteza de mers este un predictor semnificativ al speranței de viață la adulții în vârstă. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au reunit rezultatele a nouă studii care au urmărit în total peste 34.000 de adulți din comunitate, cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, pe o perioadă cuprinsă între șase și 21 de ani. Studiul a arătat că viteza de mers este semnificativ asociată cu durata de viață. De exemplu, bărbații cu cele mai lente viteze de mers la vârsta de 75 de ani aveau o probabilitate de 19% de a trăi încă 10 ani, comparativ cu bărbații care mergeau cel mai repede, care aveau o probabilitate de 87% de supraviețuire.
O explicație este că persoanele care sunt deja bolnave tind să fie mai puțin mobile. Totuși, un studiu realizat în 2009 în Franța a arătat că, chiar și în rândul adulților sănătoși cu vârsta de peste 65 de ani, participanții cu viteză mică de mers aveau de aproximativ trei ori mai multe șanse să moară din cauze cardiovasculare în perioada de studiu, comparativ cu cei care mergeau mai repede.
„Mersul pe jos pare un lucru atât de simplu – majoritatea dintre noi nu ne gândim la el, pur și simplu îl facem”, spune Line Rasmussen, cercetător principal în departamentul de Psihologie și Neuroștiințe de la Universitatea Duke, Carolina de Nord.
„Dar mersul pe jos implică, de fapt, ca mai multe sisteme ale corpului să funcționeze împreună: oasele și mușchii te susțin și te mișcă, ochii te ajută să vezi încotro mergi, inima și plămânii circulă sângele și oxigenul, iar creierul și nervii coordonează totul,” adaugă Rasmussen.
Potrivit lui Rasmussen, pe măsură ce îmbătrânim, funcționarea acestor sisteme începe să încetinească – iar o viteză mai redusă de mers poate reflecta acest declin general și poate fi un semn al îmbătrânirii avansate.
Acest lucru nu se aplică doar adulților în vârstă. Într-un studiu din 2019, Rasmussen și colegii ei au descoperit că, chiar și în rândul persoanelor de 45 de ani, viteza de mers putea prezice ritmul în care le îmbătrânesc creierul și corpul.
Rasmussen și cercetătorii de la Universitatea Duke au analizat 904 persoane în vârstă de 45 de ani, participante la Studiul Multidisciplinar de Sănătate și Dezvoltare din Dunedin – un proiect de cercetare longitudinală care urmărește viețile a peste 1.000 de persoane născute între 1972 și 1973 în Dunedin, Noua Zeelandă. Persoanele din acest eșantion au fost evaluate în mod regulat de-a lungul vieții în ceea ce privește starea de sănătate și funcția cognitivă.
„Am fost surprinsă de cât de mult varia viteza de mers între persoane care aveau cu toții aceeași vârstă”, spune Rasmussen. „Te-ai aștepta ca toți cei de 45 de ani să fie undeva la mijloc, dar unii mergeau la fel de repede ca niște tineri sănătoși de 20 de ani, în timp ce alții mergeau la fel de încet ca niște adulți mult mai în vârstă”, adaugă ea.
Studiul a arătat că persoanele de 45 de ani cu o viteză de mers mai redusă prezentau semne de „îmbătrânire accelerată”, având plămâni, dinți și sisteme imunitare într-o stare mai proastă comparativ cu cei care mergeau mai repede. De asemenea, prezentau „biomarkeri” asociați cu un ritm mai rapid de îmbătrânire, cum ar fi tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat și o condiție fizică cardio-respiratorie scăzută. S-a constatat că mersul lent era corelat și cu alte semne de sănătate fizică precară, precum o forță mai slabă de prindere în mâini și dificultăți mai mari la ridicarea de pe un scaun.
Rasmussen și colegii săi au descoperit și semne de îmbătrânire cognitivă avansată la persoanele care mergeau mai încet. De exemplu, acestea aveau scoruri mai mici la testele de IQ și rezultate mai slabe la testele de memorie, viteză de procesare, raționament și alte funcții cognitive. Scanările RMN au arătat că această deteriorare cognitivă era însoțită de modificări observabile în creier: persoanele care mergeau mai încet aveau creiere mai mici, un neocortex mai subțire – stratul exterior al creierului responsabil cu gândirea și procesarea complexă – și mai multă substanță albă. Interesant este că până și fețele celor care mergeau mai încet erau evaluate ca având un ritm mai accelerat de îmbătrânire comparativ cu ceilalți participanți.
Articolul original poate fi citit AICi.
