Foarte mulți părinți se plâng că nu își mai pot dezlipi copiii de pe telefoane decât cu descarcerarea. Copiii petrec ore nesfârșite pe rețele sociale sau jucând jocuri online, cu consecințe nefaste pentru dezvoltarea lor ca viitori adulți.
Mesajele transmise, direct sau indirect prin intermediul rețelelor sociale au efecte negative asupra dezvoltării copilului, conform studiilor întreprinse de psihologi.
Principalele mesaje nocive și efectele lor sunt:
„Valoarea ta depinde de validarea online” – copii de astăzi se compară nu cu colegii de clasă sau vecinii, ci cu lumea întreagă. Indiferent ce fac, vor afla că există altcineva care face mai mult, mai bine, mai amuzant etc. Efectul este scăderea stimei de sine, anxietate socială, presiune constantă pentru a se conforma trendurilor.
„Imaginea fizică este esențială pentru succes” – imaginile prelucrate postate de alții duc la nemulțumire față de propriul corp. De aici apar tulburări alimentare, nemulțumire față de corp, comparații nesănătoase.
„Trebuie să fii mereu prezent și activ online” – mult prea multă importanță este acordată vieții online în defavoarea lumii reale. Asta duce la dependență digitală, oboseală, reducerea timpului pentru activități offline.
„Opiniile extreme atrag mai multă atenție” – mesajele cu conținut extrem au o propagare mult mai rapidă în mediul online datorită algoritmilor platformelor, algoritmi care se axează pe emoții, nu pe rațiune. De aici apar provocările dăunătoare, polarizarea, expunerea la discursuri radicale, influențarea opiniilor.
„Trendurile și consumul definesc identitatea” – moda și ultimele gadgeturi sunt extrem de promovate din motive publicitare și creează impresia printre copii că dacă nu le ai, nu exiști. Asta creează materialism, presiune financiară, uniformizarea stilului personal.
„Viața ta trebuie documentată și expusă” – cine nu postează tot timpul nu este prezent, nu are prieteni, asta e ideea mesajului. Duce la pierderea intimității, vulnerabilitate la hărțuire sau manipulare.
„Popularitatea online înseamnă succes real” – timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor duce la o confuzie între realitate și imaginea creată online, apoi se ajunge la frustrare când rezultatele nu corespund, pentru că de obicei nu corespund, succesul online nu înseamnă nimic uneori în viața reală.
Toate aceste efecte nasc adicții față de rețele sociale din partea tinerilor, de multe ori neînțelese de părinți sau neconsiderate periculoase până când deja e prea târziu. Comportamentul compulsiv al copiilor poate fi explicat datorită acestei dependențe creată interacțiunile online. Cele mai importante efecte le-am redat în tabelul de mai jos:
| Adicție | Efecte asupra adolescenților |
| Dependența de validare socială (like-uri, comentarii, followers) | Stres, anxietate, scăderea stimei de sine când nu primesc atenția așteptată |
| Scroll infinit (consum compulsiv de feed) | Pierdere de timp, reducerea concentrării, oboseală mentală |
| Gaming social integrat (jocuri în platforme) | Neglijarea școlii și a activităților offline, somn insuficient |
| Urmărirea compulsivă a trendurilor | Presiune constantă de conformare, costuri financiare, lipsa identității personale |
| Verificarea obsesivă a notificărilor | Distragerea atenției, productivitate scăzută, anxietate |
| Dependența de streaming live | Expunere excesivă, pierderea intimității, risc de hărțuire sau comentarii negative |
| Chatul continuu (mesaje și grupuri permanente) | Lipsă de somn, reducerea interacțiunilor față în față, oboseală psihică |
Limitări pentru copii pe platforme
Ce trebuie să știe părinții este că au un cuvânt de spus. În urma presiunilor din partea diferitelor organisme guvernamentale sau ca urmare a unor anchete jurnalistice, platforme ca Instagram, Facebook, TikTok au introdus limitări pentru protecția copiilor sau anumite acțiuni care au nevoie de acordul unui părinte.
Trecem în revistă cele mai importante măsuri active și în România, pe cele mai importante platforme, precum și modul în care adolescenții sau chiar copiii mici le ocolesc, dacă părinții lor nu cunosc aceste limitări.
Instagram (Meta)
Conturi private implicit pentru sub 16 ani
- La crearea unui cont de către un utilizator cu vârsta estimată sub 16 ani, profilul devine privat automat.
- Beneficii: doar persoanele aprobate pot vedea postările și stories.
- Limitări: adolescenții pot schimba manual setarea la „public”.
Restricționarea mesajelor de la adulți necunoscuți
- Adulții care nu sunt în lista de urmăritori nu pot trimite mesaje directe minorilor.
- Beneficii: reduce riscul de grooming online.
- Limitări: adolescenții pot accepta manual cereri sau muta conversația pe alte platforme.
„Take a Break” – notificări de pauză
- După o perioadă prelungită de scroll, apare un mesaj care sugerează pauza și oferă resurse despre utilizare echilibrată.
- Beneficii: crește conștientizarea timpului petrecut online.
- Limitări: majoritatea utilizatorilor ignoră mesajul.
Reclame fără targetare comportamentală pentru 18 ani
- Targetarea reclamelor se face doar pe baza vârstei, locației și genului, fără folosirea datelor despre activitate.
- Beneficii: reduce profilarea detaliată și riscul de reclame sensibile.
- Limitări: nu influențează recomandările algoritmice de conținut non-publicitar.
Facebook (Meta)
Verificare AI estimare vârstă (poze/selfie + garanție adulți)
- Folosește tehnologia Yoti pentru a estima vârsta din selfie sau cere confirmarea de la un adult din listă.
- Beneficii: mai greu pentru un copil sub 13 ani să își facă cont.
- Limitări: se poate ocoli cu imagini false sau conturi fictive.
Eliminarea reclamelor sensibile pentru minori
- Blochează reclame la alcool, tutun, diete extreme și jocuri de noroc pentru utilizatori sub 18 ani.
- Beneficii: protejează de conținut comercial riscant.
- Limitări: nu oprește influenceri să promoveze indirect aceleași produse.
TikTok
Limită implicită 60 min/zi pentru mai puțin de 18 ani
- După atingerea limitei zilnice, apare un ecran care cere un cod PIN pentru continuare.
- Beneficii: aduce un moment de „pauză” forțată și implică părinții.
- Limitări: codul poate fi introdus ușor chiar de adolescent.
Setări private pentru mai puțin de 16 ani
- Conturile sub 16 ani nu permit descărcarea videoclipurilor și nu primesc mesaje directe de la necunoscuți.
- Beneficii: limitează răspândirea conținutului personal.
- Limitări: adolescenții pot dezactiva manual restricțiile.
Mesaje de avertizare la conținut riscant
- Avertismente vizuale la videoclipuri sau hashtag-uri legate de provocări periculoase și autovătămare.
- Beneficii: crește atenția utilizatorilor asupra riscului.
- Limitări: nu blochează complet accesul la acel conținut.
YouTube
YouTube Kids – platformă dedicată
- Aplicație separată cu conținut filtrat și control parental integrat.
- Beneficii: oferă un mediu relativ sigur pentru vizionare.
- Limitări: copiii pot trece pe YouTube standard cu un cont fals.
Dezactivarea autoplay pentru cei cu mai puțin de 18 ani
- Autoplay-ul este dezactivat implicit pentru minorii autentificați.
- Beneficii: reduce consumul compulsiv de clipuri.
- Limitări: utilizatorul poate activa manual autoplay-ul.
Limitarea reclamelor personalizate pentru cei sub 18 ani
- Reclamele nu se mai bazează pe istoricul de vizionare sau pe alte date comportamentale.
- Beneficii: scade profilarea comercială.
- Limitări: nu afectează recomandările non-publicitare.
Snapchat
Family Center – control parental
- Părinții pot vedea lista de prieteni și cu cine interacționează copilul, fără a citi mesajele.
- Beneficii: monitorizare discretă, fără invadarea completă a intimității.
- Limitări: funcționează doar dacă părinții și copilul acceptă conectarea.
Filtre de locație dezactivate implicit pentru minori
- Snap Map este dezactivat automat pentru conturile sub 18 ani.
- Beneficii: protecție împotriva urmăririi fizice.
- Limitări: utilizatorul poate activa manual funcția.
Părinții care cunosc aceste limitări impuse de platforme pot interveni și le pot activa pentru a crește siguranța copilului în mediul online. Însă, după cum se vede, sunt relativ ușor de evitat de tineri, de aceea efectul lor este redus, conform unor studii ale EU Kids Online și ale sondajelor de la Save the Children Romania.
Ce pot face părinții?
Pornind de la măsurile implementate de rețelele sociale și limitările lor reale, acțiunile concrete pe care le poate lua un părinte pentru a-și proteja copilul pe rețele sociale se împart în patru direcții mari: configurare tehnică, supraveghere activă, educație digitală și comunicare constantă.
Configurare tehnică a conturilor și dispozitivelor
Acțiuni imediate:
- Verifică setările implicite ale platformei (privat pentru conturile sub 16 ani, restricții la mesaje de la necunoscuți) și asigură-te că nu au fost schimbate de copil.
- Activează controlul parental disponibil (Snapchat Family Center, YouTube Kids, Google Family Link).
- Blochează descărcarea și redistribuirea conținutului (TikTok, Instagram permit această opțiune).
- Setează limite de timp pe dispozitive (Screen Time – iOS, Digital Wellbeing – Android) în completarea limitelor platformei (ex. TikTok 60 min/zi).
- Dezactivează geolocalizarea și verifică periodic ca filtrele de locație (Snapchat, Instagram Stories) să fie închise.
Supraveghere activă
- Monitorizează lista de prieteni și urmăritori cel puțin o dată pe lună, pentru a identifica contacte necunoscute.
- Verifică istoricul notificărilor și mesajelor (acolo unde este posibil, respectând totuși intimitatea copilului).
- Caută în mod activ hashtag-uri sau provocări virale pe care copilul le-ar putea urmări și evaluează riscul.
- Notează modificări în comportament (izolare, anxietate, schimbări bruște de dispoziție) care pot indica probleme online.
Educație digitală
- Explică de ce sunt importante setările de confidențialitate și riscurile acceptării necunoscuților.
- Învață copilul cum să recunoască fake news, scam-uri online.
- Arată-i cum să raporteze conținutul periculos și utilizatorii abuzivi direct din aplicație.
- Discută despre impactul pe termen lung al postărilor (reputație digitală).
Comunicare constantă și sprijin emoțional
- Creează un climat în care copilul să se simtă în siguranță să spună dacă vede sau trăiește ceva deranjant online.
- Stabilește reguli clare și consecvente privind timpul petrecut pe rețele, cu implicarea copilului în formularea lor.
- Implică-te în experiența digitală a copilului: urmărește împreună cu el conținut, discută despre ce vede și ce îi place.
- Încurajează activități offline, în viața reală, pentru a reduce dependența de validarea online.
