Calea conflictului

0

Cătălin MORARU
redactor şef

Am urmărit mitingurile organizate de PSD de la Piteşti şi, mai ales, Târgovişte. Caracterizarea cea mai corectă ar fi umilirea propriului electorat, cum spunea cineva pe internet, asta ar fi sintagma cea mai apropiată de realitate. Oameni care habar nu au de ce au venit, oameni care stau la coadă să pupe mâna ministresei Rovana Plumb, care nici măcar nu catadicseşte să coboare de pe scenă, oameni care se laudă cu cât le-a crescut pensia sau ajutorul ca motiv de participare la miting. Urât, foarte urât mod de a-ţi bate joc de necăjiţii din ţara asta, folosiţi drept masă de manevră de atâţia ani de zile, de toată lumea.
Tacticile astea ne sunt demult familiare, iar pentru cei care speră că PSD se reformează, eu cred că răspunsul este: încă nu. Sper să mă înşel, dar sunt puţine şanse. Din ce am văzut, cale de întoarcere nu mai este.
Clivajul din societatea românească este ireversibil şi nu prin dialog se va rezolva ceva. Din păcate, în ciuda speranţelor mele, calea dialogului s-a închis deja, fiecare tabără îşi apără, mai mult sau mai puţin feroce, punctele de vedere şi atât. E ceva asemănător cu vremea mineriadelor lui Iliescu, când suporterii acestuia doreau linişte, să fie lăsat guvernul să lucreze şi să ne dea de pomană. Acum câteva zile scria „Noi votăm, nu #rezistăm” pe o pancartă, la mitingul PSD din Târgovişte. Ideal pentru guvernanţi, nu? Votăm şi pe urmă, scufundarea, mai ieşim peste patru ani.
Periculos este faptul că un conflict între protestatari şi guvern este transferat în societate. Iar pesediştii, încearcă (şi chiar reuşesc) să îl transforme într-un conflict dintre două grupuri de populaţie. Din cei care se opun ca partidul de guvernământ să încalece statul de drept, sutele de mii de oameni care au ieşit în stradă au devenit oameni care vor să vândă România, care nu vor să lase guvernul să lucreze. Adică, vezi bine, pensiile şi salariile mărite sunt în mare pericol, dacă nu îl lăsăm pe Dragnea să îşi dea legi ca să scape de bulău.
Mai ţineţi minte „elementele duşmănoase, destabilizatoare” din Piaţa Universităţii? Tehnica e aceeaşi, că nu a apărut nimic nou în materie de manipulare, chiar dacă acum avem facebook şi internet, s-au schimbat doar mijloacele prin care e livrat mesajul.
Nimeni la manifestaţiile anti-guvernul Grindeanu nu a cerut micşorarea pensiilor sau a salariilor, nici măcar un alt partid la guvernare. Dar asta nu contează. Pentru că extrem de mulţi oameni sunt gata să renunţe la ceva drepturi civile, în schimbul a câteva fărâmiţe de prosperitate. E şi normal, în sărăcia în care se zbat, interesul pentru civism dispare când nu ai cu ce plăti facturile la întreţinere.
Nici acest mod de lucru nu e nou, nu e prima dată când românii se ceartă la sânge între ei, iar politicienii îşi văd liniştiţi de treabă, durează asta de ani de zile, acum doar trecem printr-un episod care mai are un pic şi atinge paroxismul.
Pentru că această furie rece a străzii există şi nu trebuie neglijată, indiferent câţi asistaţi social cară pesediştii cu autobuzele la mitinguri de susţinere. Se întâmplă ceva în România, cu care suntem de acord sau nu, însă e evident că nici un partid nu are răspunsuri pentru cei care protestează, pentru altceva decât avantaje financiare imediate. „Trezirea” asta a unei părţi impresionante a populaţiei i-a lăsat muţi pe politicieni, nu există nici un partid în România care să canalizeze spre ceva bun această energie, acest clocot.
Rezultatul l-am văzut, două Românii, una de acord cu orice pentru ceva bani. Alta, pentru care este doar mita şi pomana să nu mai este de ajuns. Unde va duce asta, nu ştiu. Dar am senzaţia că vom afla destul de curând.

+0 -0
se încarcă...