O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Este dificil de trăit România pentru persoanele care vor să-şi organizeze viaţa după informaţii reale, care să le permită decizii adecvate realităţii. Ferice de cei care şi-au fixat televizoarele pe unul dintre canalele care difuzează exclusiv filme, de cei care folosesc reţelele de socializare doar pentru comunicare amiabilă, de cei care îşi folosesc timpul liber pentru discuţii cu familia şi prietenii, lectură, audiţii muzicale sau sport. În fine, ferice de cei care ştiu de unde şi cum să se informeze. Fiindcă altfel ai impresia că întreaga ţară se află în plin război, sub un asediu interminabil. Este adevărat că la vârf se desfăşoară lupte pe viaţă şi pe moarte, însă cu totul anormal este că acestea, în loc să-i afecteze doar pe cei implicaţi, fac victime în părţi destul de importante ale populaţiei. Fără să aibă prea mari cunoştinţe în drept, economie, ştiinţe sociale sau administraţie, marea masă a celor manipulaţi s-a împărţit în tabere şi combate cu înverşunare soarta unei clici de oameni certaţi cu legea, aflaţi vremelnic în funcţii de conducere.

În realitate, dincolo de perdelele de fum cu procurori, guvernanţi agramaţi şi parlamentari veroşi, lansate de moderatori isterizaţi, situaţia stă cam aşa: a încetinit brutal şi nejustificat creşterea economică, au crescut toate dobânzile, a crescut inflaţia – cu mai mult de trei procente, s-a devalorizat simţitor leul, deficitul de cont curent aproape s-a dublat, iar investitorii retrag sume masive din ţară. Cu consecinţe imediate pentru oamenii obişnuiţi: creşterea ratelor, a tuturor facturilor, scumpirea mâncării, a carburanţilor, a medicamentelor. Toate astea în anul celei mai mari creşteri economice din istoria post-revoluţionară a ţării. Şi, fiindcă bulversarea economiei nu era suficientă ca să acopere lupta infractorilor cu justiţia, au făcut praf şi cele mai importante domenii în care statul interacţionează cu cetăţenii săi, învăţământul, sănătatea şi fiscul.

După ce elevii mici s-au trezit în faţa unui manual unic, de-o incongruenţă şi superficialitate înspăimântătoare (la asta asociaţiile de părinţi, care excelează în strânsul banilor pentru „doamna”, nu prea am auzit să fi comentat), acum elevii mari s-au trezit puşi cu forţa în faţa unei situaţii incredibile, să susţină probe din examenul de bacalaureat înainte de a fi declaraţi absolvenţi, aşa cum prevede legea. Nici nu mai încape discuţie asupra inconsistenţei unui aşa zis examen, susţinut la clasă, cu profesorul titular, cam ca un fel de extemporal, la care nici măcar nu se dau note, ci doar calificative. Aici nu mai este vorba despre prostia şi tupeul unanim recunoscute ale fostului ministru Pop, autorul acestei măsuri, ci ale unui întreg şir de subalterni, din minister şi inspectorate. Pur şi simplu, nimeni din ierarhia oficială nu a reclamat ilegalitatea vizibilă din avion. Slugărnicie, teamă, prostie? Sau toate la un loc?

În sănătate situaţia a devenit strigătoare la cer: peste 30 de decese declarate la persoane diagnosticate cu gripă, iar oficialii din minister se ascund după fustele dnei premier şi susţin că ţara nu se confruntă cu o epidemie. Ba mai mult, dau vina pe cetăţeni, că nu se vaccinează. Iar realitatea le dă o palmă usturătoare, ultimele cazuri au fost consemnate la persoane vaccinate anterior. Fără avertizarea populaţiei, mai multe spitale au fost trecute în carantină, s-au ordonat trieri în şcoli şi s-a cerut farmaciilor aprovizionarea suplimentară cu antigripale (pe care populaţia săracă, cea mai expusă, să le cumpere cu ce?!?). Dar nu, nu avem epidemie. Dacă nu erau mediile de informare libere, probabil că şi numărul deceselor ar fi fost trecut sub tăcere. Întocmai ca în regimul comunist, după care supravieţuitorii săi mai oftează şi acum din când în când, eludând intenţionat că tocmai libertatea de informare îi face să ştie ce se întâmplă.

În finanţe, Banca Mondială, cea care finanţează procesul de reformare al ANAF, a constatat că procesul de modernizare al instituţiei s-a blocat imediat după prima etapă a achiziţiei sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată în octombrie 2017. În raportul Băncii Mondiale remis Ministerului de Finanţe în prima săptămână din februarie scrie explicit că „proiectul s-a blocat din cauza lipsei de angajament politic faţă de reforme”. România continuă să colecteze cele mai mici venituri ca procent din PIB şi înregistrează cel mai mare declalaj la colectarea TVA din întreaga UE. ANAF ar trebui să unifice toate informaţiile deţinute despre contribuabili prin modernizarea sistemelor informatice critice, inclusiv să rezolve urgent mentenanţa sistemelor IT, să obţină licenţe de operare, să completeze dotările hardware şi să rezolve problemele de securitate a datelor şi problemele de personal.

Ei, cele trei de mai sus or fi probleme importante pentru ţară? Nu, importantă pare să fie doar permanenta harţă cu justiţia, pigmentată cu suculente scene de alcov, a unui grup de câteva zeci de persoane (susţinute de alte câteva sute, cu toţii îmbogăţiţi ilicit din angajamente cu statul). Hai să vedem lucrurile aşa cum sunt, să înţelegem ce contează cu adevărat, dincolo de culorile ţipătoare în care ne sunt zugrăvite.

 

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...