Extrem de pragmatici, cum îi știm, americanii au ales să rămână și cu slănina în pod și cu tigaia unsă. Adică, le-au dat puteri sporite republicanilor conservatori, care vor păstra majoritatea în Senat și vor avea mai multe mandate în Cameră, dar le-au dat democraților progresiști președinția. Dincolo de aprecierile populare pentru politicile economice, majoritatea – mică, ce-i drept, Joe Biden contabilizează până acum cam cinci milioane de voturi în plus, din 145 milioane, cu numărătoarea ajunsă ieri pe la 99% – a votat emoțional, taxând comportamentul excentric al președintelui Donald Trump.
Tema anti-Trump a fost că acest președinte, excesiv de narcisist, a făcut ca totul să fie despre el însuși, nu despre politicile guvernului și că, prin urmare, alegerile au fost mai degrabă un fel de referendum asupra conduitei haotice și caracterului lui Trump. Altfel, cum spune omul de afaceri româno-american George Haber (cel care a pus bazele inventării dvd-ului și, mai târziu, a imensului Youtube), Trump este și se comportă ca un excelent președinte de corporație, de nivelul legendarului Steve Jobs – fondatorul Apple, dar un inadecvat și nepotrivit politician.
Trump a dovedit că se pricepe la economie. Starea națiunii arată că reducerile de taxe din 2017 și politicile de dereglementare din ultimii patru ani au produs creștere economică și locuri de muncă, favorizând antreprenorii și corporațiile. Dar au crescut prăpastia între săraci și bogați. De aceea, Biden a anunțat că va impune creșteri de impozite pentru cei bogați, un salariu minim de 15 dolari pe oră și anularea parțială sau în întregime a datoriilor studenților. Și aceste promisiuni au prins. Doar că pentru a reuși să le impună, măsurile trebuie să treacă de legislativ, iar acolo se anunță, de pe acum, lupte crâncene între democrați și republicani.
Un alt motiv pentru care Trump a pierdut alegerile este gestionarea pandemiei de COVID-19. Inițial negaționist, Trump a revenit și a mizat pe apariția unui vaccin, în timp ce Biden a insistat pe creșterea numărului de teste gratuite și purtarea obligatorie a măștii. Democrații și Biden au pedalat intens pe realitatea că s-au închis sute de mii de afaceri și că milioane de locuri de muncă au fost pierdute. Este adevărat că niciun guvern din lume nu a știut cum să gestioneze pandemia, dar democrații au spus că Trump a fost mai incompetent decât toți ceilalți, fiindcă toată lumea aștepta de la America o direcție pe care să o poată urma, iar aceasta nu a venit.
Numai că, luptând să protejeze America, Trump a făcut praf majoritatea relațiilor externe, ba chiar le-a tensionat la maximum pe cele cu Europa, după ce a obținut creșterea cheltuielilor de apărare ale statelor membre NATO cu aproape 20% și a scos Statele Unite din mai multe tratate internaționale considerate intangibile. Biden a promis revenirea Americii în acordul de la Paris privind schimbările climatice, în acordul privind programul nuclear iranian, refacerea alianțelor americane în lume, dar și o atitudine mai dură față de Rusia.
Din acest punct de vedere, liderii celor mai puternice state din Europa, nu și Putin – evident, jubilează. Reverberații grăitoare și în presa europeană: „Joe adormitul trezeşte America”, titrează Sunday Times, „Ce eliberare, ce uşurare! Joe Biden trebuie să unească America”, scrie cotidianul german de stânga, Süddeutsche Zeitung. În timp ce stânga franceză sărbătorește și ea, conservatorii de la Le Figaro și Le Parisien notează în schimb, mult mai realist cred eu, că lui Biden îi va fi extrem de greu cu jumătate de țară împotrivă și cu un curent – trumpismul – care nu va dispărea peste noapte. Concret, este vorba despre ciocnirea dintre ideile stângii radicale opuse valorilor conservatorilor tradiționaliști, în fruntea cărora s-a situat liderul republican.
În ceea ce ne privește, nu sunt motive de îngrijorare. Biden, un catolic practicant, trece drept un democrat moderat, împăciuitor și tolerant. A fost de două ori în România și a declarat încă de pe atunci că abia așteaptă să revină. Ceea ce, având în vedere relațiile bilaterale și interesele Americii în zonă, nu mă îndoiesc că se va întâmpla. De altfel, Băsescu se laudă că l-ar fi convins personal pe Biden să amplasaze scutul antirachetă la Deveselu și nu în Cehia, cum plănuiseră americanii inițial. Iar Iohannis, care l-a felicitat pe candidatul democrat pentru victorie încă de sâmbătă, când datele nu erau definitive, respiră ușurat. Nu mai trebuie să stea între ciocanul prieteniei forțate cu un Trump dezavuat de europeni și nicovala atitudinii dezaprobatoare a șefilor de la Bruxelles. Mai rămâne doar ca Joe Biden să facă ce a promis, iar noi să nu încercăm din nou dezamăgiri față de stânga americană care, de obicei, una a spus și alta a făcut.
