USR-PLUS, în pierdere de turație – Dumitru MONACU, scriitor

Apariția USR pe piața politică din România a înfierbântat mințile idealiștilor care sperau că în sfârșit, începe reforma, că vor-nu vor, partidele existente vor fi nevoite să mai renunțe la metehnele datorită cărora electoratul s-a îndepărtat de ele atât de mult. Din păcate, formațiunea păstorită de Barna și Cioloș este departe de a fi speranța politică visată de români. La nivel național, telenovela Voiculescu n-a însemnat sub nicio formă un plus pentru partidul rezultat din fuziunea cu  … PLUS, ci dimpotrivă, useriștii au ieșit destul de șifonați din disputa cu liberalii. S-a văzut de la o poștă că le lipsește acel fler politic și acea diplomație fără de care, o mișcare politică, oricât de bine intenționată ar fi, pierde la foc automat multrâvnitele procente. În orice stat civilizat, ministrul în grădina căruia se întâmplă gogomănii, demisionează. Și nu pentru că ar fi neapărat vinovat ci în semn de respect față de cetățean. Din păcate la noi, acest lucru nu se întâmplă. Nici la USR și nici la celelalte partide. Să nu uităm că și la ministerul de interne s-au consemnat niște tragedii care au culminat cu moartea inginerului pensionar din Pitești și demnitarul liberal Lucian Bode tace ca o viețuitoare în porumb, făcându-se că plouă atunci când opinia publică i-a cerut și îi cere, justificat, demisia. La noi la Botoșani, filiala județeană, de cum s-a constituit, a început o opoziție agresivă, continuă și eficientă, fapt care umplea de speranță acea felie mare de electorat sătulă până în gât de monopolul USL, PSD sau PNL. Avându-l ca strateg principal pe Ady Hobjilă, USR Botoșani a fost, pe parcursul anilor 2017 – 2019 vârful de lance al Opoziției la Botoșani, atacurile virulente la adresa partidului de guvernământ (PSD) fiind continue, consistente și la obiect. Orice pas greșit al gloatei lui Dragnea era taxat fără milă, mediul online fiind efectiv linia întâi a războiului purtat de către „soldatul universal” Ady Hobjilă împotriva ”Ciumei roșii”, așa cum începuse să fie denumită formațiunea social-democrată. Liderul USR Andrei Drancă, aproape că a trecut neobservat în cei doi-trei ani de opoziție. Câteva declarații prin presă scoase cu forcepsul de către vreun jurnalist mai insistent și cam atât. Această lipsă de vizibilitate și notorietate nu l-a afectat pe plan personal, după scrutinul din decembrie 2020 alegându-se cu un mandat de deputat. Din bucăți, ce-i drept, dar ce importanță are? Partidul în schimb, nu cred că s-a simțit prea confortabil cu cele șapte procente adunate și asta în condițiile în care i se alăturase și PLUS-ul. Din păcate pentru el dar și pentru partid, vizibilitatea sa din poziția de parlamentar a fost focalizată pe o direcție total negativă: absenteismul generalizat la ședințele comisiei din care face parte. Tot pe o traiectorie negativă s-au înscris și cei doi consilieri județeni care, în schimbul unor sinecuri au bătut palma cu PSD, ședințele pentru stabilirea consiliului de administrație la Eltrans fiind un argument edificator în acest sens. Și uite-așa, din dușman de moarte al PSD-ului, USR-PLUS devine la Botoșani un aliat de nădejde pentru formațiunea condusă de Doina Federovici. În cealaltă falangă, adică la PLUS, nu se poate vorbi decât despre șefa partidului, Magda Oleniuc, cea care a obținut funcția de subprefect. Alegerea ei în vârful piramidei locale a partidului s-a săvârșit după ce platforma inițială, RO 100,  a fost pieptănată și dichisită după dorința și vrerea a doi botoșăneni „cioloșiști” de la centru, Liviu Iolu (Dorohoi) și Mirabela Amarandei (Albești). Faptul că în spațiul public, mai exact pe FaceBook au apărut niște fotografii ale liderei PLUS în mijlocul unor tineri pesediști nu este relevant decât în ideea că zicala românească „spune-mi cu cine te aduni ca să îți spun cine ești” mai are vreun sâmbure de adevăr. Una peste alta, USR-PLUS și la nivel local și la nivel național este în pierdere de turație. Ba mai mult, metehnele de care electoratul român nu voia să mai audă, s-au cuibărit confortabil în tânărul partid. Lipsa de experiență politică rezultată până la urmă din lipsa unor oameni care știu cu ce se mănâncă politica și guvernarea a făcut ca la nivel local extrem de puține posturi de conducere în instituții să poarte pecetea USR-PLUS.  La nivel național, bâlbele manageriale și comunicarea nepotrivită, cu un limbaj de lemn „bolduit”, mult mai pronunțat, decât ne-am fi putut închipui, au constituit până acum argumentele care au diminuat considerabil încrederea oamenilor în „partidul cel nou”. Dacă liderii mișcării nu se vor trezi din transă, următoarele alegeri vor constitui un examen mult prea dificil pentru a fi trecut. Electoratul, cu excepția nucleelor dure și îndobitocite, nu uită și nu iartă! Cum nu a trecut nici măcar un an de la alegeri, partidul lui Barna și Cioloș are timp destul pentru a se redresa și pentru a ne demonstra că este altfel, că este „fain”! Noi asta vrem, partide altfel, partide faine!