Gazul și lumina – Virgil COSMA, jurnalist

Premierul Florin Cîțu i-a convocat joia trecută, la Palatul Victoria, pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, și pe reprezentanții autorităților și companiilor din energie – ANRE, Consiliul Concurenței, OPCOM și Transelectrica – pentru a-i explica motivele scumpirilor uriașe înregistrate la energie electrică și gaze naturale. Au început să curgă facturile mărite, pe alocuri și cu 200% și guvernul, ce să vezi?, a fost luat iar prin surprindere. Presa scrie de cel puțin două luni despre asta, opoziția parlamentară a mai scheunat și ea câte ceva, numai coaliția majoritară, vezi Doamne, nu știa.

Până la 1 iulie 2021, când s-a încheiat procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale, respectiv a pieței energiei electrice, autoritățile erau obligate să se asigure că au elaborat și funcționează două mecanisme esențiale: prevenirea apariției abuzurilor și practicilor neconcurențiale din partea operatorilor și protejarea consumatorului vulnerabil, a cărui definire a fost lăsată de Comisia Europeană la latitudinea fiecărui stat membru. Nu le-au făcut.

Liberalizarea treptată a pieței energiei, acolo unde statul avea interes să-și încaseze taxele uriașe, a fost adoptată demult, însă legea consumatorului vulnerabil nu. Abia acum se află la Camera Deputaților. Poate nu știați, dar și aceasta este o metodă prin care noi susținem statul, fiindcă din diferența enormă de preț dintre ceea ce încasează producătorii și ceea ce plătesc consumatorii o bună parte ajunge direct în vistieria guvernamentală. Partea care privea veniturile statului și, implicit, întreținerea armatelor de clienți politici, a fost încheiată cu succes. Partea care privea protejarea categoriilor vulnerabile din populație nici nu a început.

Nu am încredere deloc în statisticile oficiale, știind că datele de referință sunt în mare majoritate nu numai eronate, ci chiar departe de realitate. Totuși, am găsit date credibile pe pagina cursdeguvenare.ro, coordonată de fostul nostru coleg Cristian Grosu, care arată că în România există peste 400.000 de gospodării care pot fi încadrate în categoria consumatorilor vulnerabili, cei mai mulți aflându-se de-a dreptul în situaţia de sărăcie energetică.

Ce motivează diriguitorii? Că instituțiile din lanțul procedurii de acordare a ajutoarelor – primării, furnizori de energie și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială – nu sunt pregătite pentru acest moment. Dar cine trebuia să le pregătească? Organizațiile non guvernamentale, voluntarii, Crucea Roșie? Acesta este, practic, un autodenunț: „știți, noi trebuia să pregătim schema de compensare a facturilor la energie, dar nu am făcut-o”. „Atunci, să le plătiți voi”, le-aș răspunde.

Proiectul de lege prevede ca ajutorul să fie acordat în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, începând cu 810 lei/persoană în cazul familiei și de 1.445 lei în cazul persoanei singure. În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare peste nivelul de venit prevăzut în această lege. Care resurse proprii, când o treime dintre primării trăiesc doar pentru a plăti salariile angajaților?

Din inflația de aproape 5% înregistrată până în acest moment, cea mai mare parte revine tocmai acestei creșteri brutale a prețurilor din energie, care pune presiune pe absolut toate ramurile economice. Liberalizarea și piața concurențială ar fi trebuit să ducă la scăderea prețurilor, dar iată că nu a dus, așa cum s-a întâmplat mereu în România ultimilor 31 ani, la orice liberalizare de prețuri. Nu am găsit niciun economist, dintre cei consacrați, care să îndrăznească să spună pe șleau cât va mai merge așa și care vor fi consecințele.
Acestea sunt problemele reale, de zi cu zi, și nu ifosele premierului, încrâncenarea șefului Camerei Deputaților, absența șefei Senatului sau nepăsarea președintelui. Le dezbatem aici, noi între noi, că ăia pe care i-am votat au mereu și evident altă treabă.

Deja ai votat!