Actuala criză uriașă de personal de pe piața muncii nu este nicidecum o fatalitate sau un blestem al Domnului, ci, în proporție de 90%, este consecința unor politici total paralele cu viața social economică a oamenilor. Marele povestitor Ion Creangă, în capodopera „Amintiri din copilărie”, punea în gura tatălui său, Ștefan a Petrei, o frază pe cât de simplă la prima vedere, pe atât de profundă: „Apoi este-o vorbă: dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă și dacă-i popă, să citească!” Aceste vorbe memorabile nu fac altceva decât să ne arate că lumea în esența ei își are un rost bine conturat numai și numai dacă fiecare individ face ce poate, ce știe și ce trebuie să facă. Orice abatere de la rostul lucrurilor duce, normal, la dezechilibre ce provoacă sincope atât în dezvoltarea societății, cât și a fiecărui individ în parte. Nu am nici cea mai mică îndoială că vina cvasitotală pentru „deraierea” nației o poartă mediul politic și instituțiile de forță care îl deservesc și pe care, normal, le deservește, la rândul său. Lăsând la o parte mersul numai prin bălării al miniștrilor care au fost cocoțați în fruntea Ministerului Educaţiei, am asistat în toată această perioadă postdecembristă la numiri și avansări pe posturi cheie ale unor indivizi care erau mult mai potriviți să schimbe valută în piață, să facă trafic cu țigări sau, în cazul femeilor, să pună gogonele la murat. Știm cu toții că piața muncii are două componente principale: munca intelectuală și munca fizică, adică, folosind niște termeni din IT, o componentă de soft și una de hard. Din păcate, partea de hard, adică munca fizică, a fost total abandonată, atât prin programe școlare rupte de realități, cât și prin descurajarea efectivă a oamenilor de a îmbrățișa o meserie. Realitatea evidentă că un bun tâmplar, instalator sau zugrav poate câștiga bani frumușei din munca „hard” bucurându-se totodată de aprecierea concetățenilor săi la fel ca un medic, un profesor sau un inginer a fost efectiv dinamitată de către politicieni care, de cele mai multe ori, au proțăpit pe posturi „soft”, plătite cu bani grei, oameni care nu erau nici măcar „hard” pentru că meseria de lipit afișe nu figurează în nomenclatorul meseriilor din România. De jos și până sus la nivel de premier, persoane total nepregătite au învârtit de timona nației după cum i-a tăiat mintea lor cea puțină. În aceste condiții, normal că au produs un fel de emulație printre foștii lor colegi de grădiniță sau școală generală (de facultate nu zic nimic, pentru că arareori dai peste vreun ștab politic care să-și cunoască colegii de grupă!). Gândul acestora a fost unul singur: „Dacă ăla sau aia, care era bâtă la carte a ajuns unde a ajuns, eu de ce nu aș putea?” Drept urmare, cetățeanul nostru a aruncat cât colo bormașina, cheia franceză sau bidineaua și și-a cumpărat miraculoasa diplomă care să-i netezească drumul către scaunul cel pufos (și acesta tot contra cost!) promis de șeful de la partid. Două au fost efectele acestor manevre, amândouă extrem de păguboase pentru națiune: în primul rând, piața muncii „hard” s-a depopulat în ritm alert, iar în al doilea rând, pârâtul specialist „soft” a călcat numai în străchini la noul și bănosul loc de muncă, întrucât cunoștințele sale nu se ridicau mai sus de genunchiul broaștei. Cum s-ar spune, n-a ajuns o bâtă la carul cu oale, ci două zdravene care au făcut praf și pulbere munca și priceperea celor care „olăriseră” până atunci încărcătura atelajului. Bineînțeles că la acest deficit uriaș de forță de muncă au contribuit și salariile duble, triple sau poate chiar mai generoase cu care lucrătorii români au fost ademeniți de angajatori din țări cu economii solide, țări unde contează ceea ce știi să faci efectiv și nu cartonul cumpărat de la fabricile de licențiați din România. Din păcate, nu străinii ne-au dat peste cap piața muncii, ci românașii noștri aflați vremelnic la cârma învățământului, un învățământ care, în mod normal, ar fi trebuit să păstreze un echilibru cât de cât stabil între „hardul” și „softul” de care vorbeam mai sus. Din păcate, aproape treizeci de miniștri s-au perindat pe la ministerul de profil în cei treizeci de ani, ceea ce însemnă în medie, cam un ministru pe an. Adică stabilitate și coerență zero, pentru că reformele anunțate cu surle și trâmbițe în mass media de către politruci „hard” buni numai la dat cu gura, n-au trecut niciodată de starea de embrion. Pe lângă (i)responsabilii din învățământ, vinovați sunt toți factorii decidenți din politică (președinți de partid, parlamentari, membrii ai guvernelor) care nu au fost niciodată în stare să întocmească și să aplice programe de dezvoltare axate pe realitățile existente în învățământ și pe piața muncii. Astfel, prăpastia dintre „soft” și „hard” s-a accentuat, ajungându-se astăzi la importul de forță de muncă din Sri Lanka, Vietnam sau mai știu eu ce țară îndepărtată. Temporar însă, pentru că nici aceștia nu vor face mulți purici pe plaiurile noastre mioritice unde haosul și incompetența își dau mâna mult mai abitir decât „hardul” și „softul” despre care am vorbit!
„Hard” și „soft” pe piața muncii – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Între două capcane – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Guvernul României a bifat săptămâna trecută o victorie jenantă: chipurile, a rezistat la patru moțiuni de cenzură consecutive. În fapt, zisa victorie s-a concretizat...
Editorial
Rusia ne-a returnat AUR-ul. Atacul Rusiei asupra Poloniei, turnesol pentru Simion – Cristian Pantazi, jurnalist
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
Editorial
Mai întâi, omoară știrile. Apoi, fă ce vrei – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Aveam de gând să scriu despre dispariția jurnalismului de bună credință, aspect văzut ca o necesitate de clasa politică, aproape în integralitatea ei, ca...
Editorial
Taxe europene, servicii românești – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
În încercarea disperată de a echilibra un buget din ce în ce mai costeliv, guvernanții au sporit birurile pe pensii, deși este și incorect,...
Editorial
Trepădușii – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recent, un fotbalista de la FCU Craiova, Vladislav Blănuță, cetățean al Republicii Moldova, s-a transferat la echipa ucraineană Dinamo Kiev. Până aici, toate bune...
Editorial
Exerciții de imagine – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Patru moțiuni de cenzură într-o singură zi. George Simion pare să fi reinventat fitness-ul parlamentar: „azi facem seturi, nu repetări”. Dacă nu reușește să...
Editorial
Pe când un film deștept despre Maria Tănase? – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Nu am fost niciodată de acord cu ideea că în trecut am avut mari actori și acum e secetă totală! Nimic mai fals. Avem...
Editorial
Pizza politică, cine plătește și cine se îndoapă – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România trebuie să facă față unui moment cât se poate de delicat, însă se pare că nota de plată va fi decontată tot de...
Editorial
Dictatura proștilor nu este democrație – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Sufocați aproape un semicentenar de o cruntă și apăsătoare dictatură, românii au văzut în democrație suprema formă de organizare a societății când de fapt,...
Editorial
Protest pentru lideri, nu pentru sindicaliști– Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România e un balamuc total, și asta nu e ceva de dată recentă, e ceva ce s-a cronicizat într-un asemenea hal încât a căpătat...
Editorial
Confuzii fiscale
Redacţia -
În politica românească, paradoxul a devenit regulă. Cazul eliminării impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale este doar cel mai recent episod...
Editorial
Jelania lui Emil Constantinescu, cel care ne-a făcut cadou încă un Iliescu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
La timpul potrivit, l-am votat pe Emil Constantinescu cu amândouă mâinile și atunci când a fost declarat învingător am crezut sincer că, în sfârșit,...
Editorial
Verba volant, scripta manent – Cătălin MORARU, redactor șef
Astăzi citiți ultima ediție tipărită a Monitorului de Botoșani. Vom continua în mediul online, pe site-ul nostru și pe paginile noastre de pe rețele...
Editorial
Ordinea și disciplina de partid – Dumitru MONACU, scriitor
Pentru diminuarea și eventual eradicarea haosului instituțional din România este mare nevoie ca pe lângă alte măsuri să fie implementată cu multă sârguință și...
Editorial
De ce pensii trebuia să se ocupe și de care s-a ocupat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Mai în glumă, dar mult mai în serios, am cam ajuns să mă tem de reformă. Pentru că toate măsurile cu pretenții reformatoare luate...
Editorial
Pasul mic de la informație la prostie – Dumitru MONACU, scriitor
Unul dintre principalele motoare ale dezvoltării și emancipării omenirii este, fără doar și poate, informația. Un adevăr cunoscut în detaliu de bogata familie Rothschild,...
Botoșani
nori împrăștiați
13.4
°
C
14.4
°
13.3
°
91 %
1kmh
31 %
lun
14
°
mar
25
°
mie
15
°
J
18
°
vin
23
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
Guvernul României a bifat săptămâna trecută o victorie jenantă: chipurile, a rezistat la patru moțiuni de cenzură consecutive. În fapt, zisa victorie s-a concretizat...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...