De parcă pandemia nu era de ajuns, rezolvarea crizei politice care a paralizat România în cel mai prost moment posibil are aromă de deja-vu. Noi am mai trăit filmul ăsta și nu ne-a plăcut. Nici filmul ca atare, nici actorii și cu atât mai puțin regizorii.
Din păcate, „USL se întoarce” nu mai e doar o ipoteză, ci o realitate înfiorătoare. PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a anunțat că „negocierile nu pot fi altfel decât ponderile parlamentare”. Asta după ce PNL a anunțat flexibilizarea mandatului până acolo încât Iohannis a renunțat complet la urătura aia a lui cu Pe Se De… Gata, s-a revenit la dragostea dintâi. Apropo, mai țineți minte confruntarea Băsescu-Geoană? În spatele lui Geoană era actualul președinte. Și gata, s-a bătut palma, noul USL e gata să preia guvernarea.
Revenirea balaurului cu două capete e dictată doar de interesele foștilor, actualilor și viitorilor parteneri din USL. Vorba lui CTP – dacă se înțeleg PSD cu PNL se va așterne o liniște și-o stabilitate peste țara asta de o să auzim lăcustele clefăind. Da, cum spuneam, noi am mai trăit filmul ăsta, dar din postura dublă de figuranți și finanțatori.
Ce ne așteaptă? În prima etapă, un guvern sensibil mai mare, să aibă loc toți cei care și-au dat mâna la susținerea acestuia. Florin Cîțu vorbea luni de douăzeci de ministere, dar e evident că vor fi mai multe. Treizeci? Patruzeci? Poate chiar cincizeci de ministere, astfel încât greii PNL să nu rămână pe dinafară, iar la PSD să ajungă la toată lumea. În varianta cu treizeci de ministere, PNL s-ar lipi de vreo opt. O să prindă zece, unsprezece doar dacă vom avea un guvern de patruzeci de ministere, ceea ce nu e exclus. Da, o să se poată lăuda cu numărul de portofolii, că în rest…
Nu mai e niciun secret că partenerii de coaliție vânează ministerele cu bugete uriașe. Cei de la USR au protestat la vremea lor împotriva faptului că au primit ministere nu prea bănoase. Liberalii au reproșat conducerii că, dimpotrivă, a cedat partenerilor cele mai profitabile afaceri pe banii publici. Mda, totul depinde de perspectivă. Bugetul nu e niciodată suficient de mare pentru ce afaceri se pot face pe seama lui.
Însă viitoarea structură a Guvernului, cu zeci de ministere, va mulțumi doar partenerii de coaliție. Care vor avea unde să-și angajeze rudele, prietenii, amantele și trepădușii din teritoriu, pe seama cărora visează să scoată un scor bun la viitoarele alegeri. Plăcinta bugetului va fi spartă în mai multe bucăți, dar mai mici. Unele vor fi suficient de mici încât să ajungă doar pentru plata năimiților și, având în vedere despre ce fel de angajați va fi vorba, e de la sine înțeles că nu vor fi plătiți cu salariul minim. Și, așa cum ne-am obișnuit, competența va fi ultimul lucru luat în calcul la angajare. Nici numirea miniștrilor nu va ține cont de competențe sau studii. Ministerul de dar nu se caută la dinți, nu-i așa? De treizeci și mai bine de ani trăim experiența specialiștilor cu carnet de partid numiți în funcții pentru care nu au vreo pregătire. Despre experiență ce să mai vorbim? Cei mai mulți specialiști au făcut vechime doar la stat. Au făcut vechime, că de muncit n-au muncit. Cel mult au produs munți de hârtii sau nici măcar atât; au stat ascunși prin birouri visând la clipa în care cineva din anturaj va da lovitura și le va obține un post și mai călduț, și mai bine plasat. Dacă e de ministru, cu atât mai bine.
Balaurul cu două capete se întoarce. Doar că, și de data aceasta, va avea ceva mai multe căpățâni ajutătoare. Așa, să fie acolo pentru vremea când va începe goana după voturi. Din păcate, după ultimele evoluții, „Guvernul meu și-al lor”, mai pe scurt, „Guvernul nostru” duce mai degrabă cu gândul la o anume căruță. Care s-a răsturnat, dar reușește să se mențină întreagă. Cu consecințele de rigoare…
