Cine m-a făcut om mare? – Dumitru MONACU, scriitor

Preconizata căsătorie a liberalilor (ALDE cu PNL) nu cred să ne mai surprindă cu ceva, urmașii Brătienilor de după 1989 obișnuindu-se cu astfel de evenimente. Și la nivel de partid (să nu uităm fuziunile cu PNL-AT, NPL, PDL precum și cu oarece partidulețe de buzunar) dar și la nivel de șefi (numai în dreptul lui Tăriceanu adunându-se vreo cinci „reconversii” de acest gen) liberalii s-au combinat unii cu alții precum iepurii în călduri, adică pe repede înainte și cu cuplarea și cu decuplarea! De data asta, cuplarea organizațiilor județene  ale celor două partide prezintă niște particularități probabil nemaiîntâlnite în celelalte județe. Faptul că în 2012 actualul diriguitor al ALDE în calitate atunci de El Lider Maximo al PNL îl făcea om mare pe actualul lider Costel Șoptică prin impunerea acestuia, peste rând, pe lista deputaților useliști îi creează fără doar și poate lui Florin Țurcanu un avantaj, iar actualului lider PNL un handicap serios în negocierile ce vor urma. Cum s-ar spune, meciul începe de la 1-0 pentru Țurcanu, întrucât ascendentul moral al acestuia în relația cu Șoptică nu poate fi neglijat sub nicio formă dintr-un motiv foarte simplu: dacă atunci, în 2012, Țurcanu nu-l împingea pe președintele actual al liberalilor către deputăție, astăzi nu am fi auzit de numele Șoptică în politica botoșăneană de vârf! Asta ca să fim corecți și să dăm Cezarilor ceva ce nu prea le stă pe aproape, adică adevărul. În aceste condiții, cu siguranță familia Țurcanu va obține ceea ce și-a dorit, adică patru posturi în structura de conducere a organizației județene. Din păcate pentru președintele en titre, aceasta va fi o victorie de etapă a lui Florinel, ținta lui fiind pe viitor mult mai înaltă decât niște banale funcții în Biroul județean. Aproape sigur Șoptică e conștient de ce va să fie și tocmai de aceea preconizata nuntă nu va fi urmată de tradiționala și multașteptata lună de miere, ci mai degrabă de un program de vizionări de filme gen „În pat cu dușmanul”, pentru că cine l-a făcut om mare în trecut, acum e chitit să-l facă mic. Fără muștar! Dacă mai punem la socoteală și noncombatul dintre Țurcanu și Flutur, obținem o ecuație care are o singură soluție: debarcarea lui Șoptică. Cum în politică matematica nu prea are ce căuta din cauză că se lucrează de multe ori cu mulțimi … iraționale, e posibil ca previziunile din aceste rânduri să fie date peste cap întrucât, spune o vorbă de duh, că pentru a trece puntea românul se face frate și cu împielițatul! Vom trăi și vom vedea ce va fi. Cert este că revitalizarea organizației județene nu va fi posibilă fără niște schimbări majore în staff-ul actual. Florin Țurcanu nu este sub nicio formă o variantă bună de lider județean, dar ar putea fi un catalizator perfect pentru liberalii din mediul rural pe care îi poate aduna sub steagul galben. Ultimele alegeri au demonstrat cu prisosință acest lucru. Am mai spus-o și mă mai repet pentru a nu știu câta oară: PNL Botoșani are nevoie de un lider care să aibă capacitatea de a uni ramurile dezbinate adică peneliștii, pedeliștii și liberalii. Ei bine, liderul perfect ar fi din partea ultimei categorii, adică liberalii adevărați, întrucât schisma dintre ceilalți este mult prea profundă pentru a mai putea fi cârpită sau recondiționată. În acest context, apariția unei ramuri noi (membrii ALDE) face și mai dificilă gestionarea unității liberale la nivel de județ dacă nu se găsește liantul eficient adică omul care să aibă capacitatea de a uni și nu de a dezbina. Din fericire pentru PNL, astfel de oameni există, problema e că nu întotdeauna primează binele partidului, ci binele personal. Și ca să revin asupra titlului acestui editorial, liderul cel mai potrivit pentru unificare va trebui să poată să răspundă la întrebarea „Cine m-a făcut om mare?” nu cu un nume, ci cu toate numele celor care alcătuiesc marea familie liberală. Atunci și numai atunci județul Botoșani își va schimba culoarea din roșu în galben, în timp ce noi, cei neimplicați în politică vom rămâne așa cum am fost dintotdeauna, adică albaștri! De necaz și de dragul Tricolorului…