Dacă e să ne luăm după dicționarul explicativ al limbii române, șpaga înseamnă bacşiş, mită, şperţ sau, cum ar spune legiuitorii, o sumă de bani sau un bun dobândit ilegal, nemeritat. Din păcate, sensurile acestui cuvânt nu reprezintă altceva decât vârful unui uriaș aisberg al cărui conținut și geneză nu a interesat niciodată pe nimeni, cu atât mai puțin pe administrația statală românească. Așa cum în anatomie funcția creează organul, tot așa, statul și numai statul a creat și întreținut condițiile de dezvoltare ale acestei molime naționale numită „șpagă”. Pe de altă parte, și cetățenii cei mult indignați de acest sindrom au și ei partea lor de vină, întrucât direct sau indirect participă la înflorirea lui. Sancționat de Codul Penal, acest flagel este interpretat de către cei ce aplică legea ori papagalicește ori vădit tendențios, în funcție de alte interese care, dacă ar fi cât de cât analizate, s-ar trage concluzia că au cam același ADN cu șpaga. Am spus papagalicește pentru că șpaga este cel puțin de două feluri: prima și cea mai periculoasă variantă este aceea când cetățeanul este strâns de ouă de funcționarii statului pentru a-și lăsa o parte din … icre în buzunarul slujbașului. Probabil, pedepsele dure înscrise în Codul Penal se referă la această situație și ar părea că treaba e OK. Din păcate, mai este un caz, tratat de-a valma de oamenii legii, când cetățeanul, impresionat, bucuros, fericit și mulțumit că a fost servit ca la carte de un funcționar, îi strecoară acestuia în buzunar bancnota de recunoștință. E adevărat, din punct de vedere legal nu e corect, dar comparativ cu primul caz, consider că acesta e mult mai puțin dăunător pentru societate și drept urmare ar trebui tratat cu totul altfel. De altfel, șpaga nu poate apărea și nu se poate dezvolta decât acolo unde este prezent statul, adică vinovatul numărul unu de apariția și dezvoltarea sistemelor corupte, generatoare perfecte pentru șpagă, iar odată create aceste sisteme, sunt necesare cel puțin două-trei generații pentru a le eradica. Pentru a justifica cele afirmate mă voi întoarce în urmă cu un sfert de secol când, ocupând o funcție de conducere într-o instituție de control, aveam un salariu de mizerie. Ori de câte ori ne plângeam șefilor noștri, răspunsul era același: „Lasă că voi vă mai rotunjiți și altfel veniturile!” Acesta era punctul de vedere al miniștrilor, al parlamentarilor, al tuturor demnitarilor din acea vreme. Un punct de vedere extrem de greșit, cu care nu am fost niciodată de acord și care a condus la multe încălcări ale legislației din partea funcționarilor statului. Și după ce a lăsat pecinginea să se extindă peste tot, același stat, a încercat dregerea busuiocului în ultimii ani, crescând, de multe ori nejustificat, salariile bugetarilor. Degeaba! Sămânța semănată în anii 90 și la începutul anilor 2000 dă azi recolte bogate, adică a legiferat un sistem corupt în cadrul căreia șpaga este perla coroanei. De altfel, modul în care se fac unele angajări determină apariția șpăgii în cascadă, altfel spus, funcționarul angajat este pus în situația de a-și recupera „investiția” și drept urmare, sub tutela mediului politic, se va deda la încasări ilicite. Și dacă tot am amintit de mediul politic, trebuie să remarc faptul că reprezentanții lui stau cu ochii ațintiți către zonele hai să le spun vulnerabile în ceea ce privește șpaga, ca pe butelie, așteptând lunar sau ori de câte ori situația o cere, „cotizația”. Multe rele ar fi fost eliminate din sistemul bugetar, pentru că aici e casa șpăgilor, dacă digitalizarea ar fi fost generalizată, dacă plățile cu cardul ar fi fost încurajate la modul propriu și dacă unor funcționari ai statului li s-ar fi luat gradul de … indispensabil, așa cum, de exemplu se întâmplă în Estonia, unde, în afară de căsătorie și divorț, cetățenii nu au ce căuta la ghișeele instituțiilor. Orice, absolut orice se rezolvă acolo, online. Plătiri de taxe, de amenzi, vânzări-cumpărări, eliberări de adeverințe și tot ce îi mânca cetățeanului 5 zile din viață pe an adică durata statului pe la cozi, azi se poate obține cu un click din fața monitorului. Cu siguranță toate aceste modificări au erodat adânc instituția șpăgii la estonieni. Cum la noi la români digitalizarea este privită precum muma pădurii, întrucât „defrișează” la greu buzunarele unora, va mai curge multă apă pe Dunăre până când acest nedorit concept cu puternice influențe rusești (spag) și turcești (bacșiș, peșcheș) va deveni arhaism. Până atunci, statul va continua să mențină cu disperare în viață această gânganie urâtă, păguboasă și profund balcanică numită mai mult decât simbolic, instituția șpăgii!
Instituția șpăgii la români – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Capăt de drum – George LAZĂR, director
În avalanșa de știri, săptămâna trecută una a trecut aproape neobservată. Este vorba de anunțul făcut de Doina Federovici, președinta consiliului județean, că nu...
Editorial
Manipulare să fie, dar numai pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Anul electoral 2024... Alegerile sunt din ce în ce mai aproape, deci e de așteptat ca lupta între poftitorii de ciolan să se intensifice....
Editorial
Fără dulap și taburete! – Dumitru MONACU, scriitor
Știm cu toții că niciodată nu a fost ordine și normalitate pe piața politică din România, dar în acest an asistăm la anomalii și...
Editorial
Ce scrisoare o fi pierdut Firea? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Adesea mă gândesc că numitul Ion Luca Caragiale n-a fost nevoit să depună cine știe ce efort pentru a-și desăvârși opera. A privit în...
Editorial
Votul antisistem – Virgil COSMA, jurnalist
Negocierile pentru definitivarea listelor pe care partidele le vor propune alegătorilor în iunie, la locale și europarlamentare, readuc în atenția publică aceleași procedee politicianiste,...
Editorial
Vinovații fără vină în fața unei justiții care nu mai există – Cătălin MORARU, redactor șef
Primarul băimărean Cherecheș, fugit un pic în Germania înainte de a fi condamnat, e readus în țară pentru a fi cazat la Rahova. Ar...
Editorial
Furt instituțional – Dumitru MONACU, scriitor
Prin cutiile poștale ale locuitorilor municipiului au început să intre în aceste zile niște înștiințări de plată expediate de către Direcția de Taxe și...
Editorial
Neasumare, numele tău e… – Ciprian MITOCEANU, scriitor
E numele oricărui parvenit politic; ăsta este numele neasumării în România. Parveniții politicii mioritice nu-și asumă decât ce le convine.
Au trecut ceva săptămâni de...
Editorial
Moșul Geanu – Dumitru MONACU, scriitor
„Cine nu are bătrâni, să-și cumpere”, spune un străvechi proverb românesc și oricând, 9oriunde în jurul nostru, constatăm justețea fără echivoc a acestuia. Orice...
Editorial
Avem lege, când o aplicăm? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Pe vremea când Petre Daea a transformat Ministerul Agriculturii într-o veritabilă scenă pentru interminabilele lui spectacole de stand up comedy, marea întrebare a unora...
Editorial
Fără perspective – Virgil COSMA, jurnalist
„Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti?“. Este celebra replică...
Editorial
„Extraculpabilizarea” la români – Dumitru MONACU, scriitor
Din start, vreau să specific faptul că acest cuvânt, „extraculpabilizare” este o licență proprie, DEX-ul necuprinzând un asemenea termen. Asta pentru eventualii cârcotași care...
Editorial
Oameni care au fost: Ladislau Szente – Dumitru MONACU, scriitor
Se împlinesc în curând 15 ani de când un OM ales s-a ridicat către ceruri lăsând în urma sa o amintire de neșters. Este...
Editorial
Guvernarea prin comparație – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Modul în care ne guvernează amețiții ajunși la butoane nu are nimic în comun cu responsabilitatea și competența. Oamenii ăștia nu știu pe ce...
Editorial
Lăcomie sau prostie – George LAZĂR, director
Cu atâtea evenimente ce se petrec în lume și în țară, cu alegerile care bat la ușă, o chestiune deloc măruntă, care privește strict...
Editorial
După război mulți Marcei s-arată – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Am urmărit încă de la început evoluția fenomenului Roșia Montană. La vremea respectivă am și scris pe marginea subiectului, subliniind că era genul de...
Botoșani
câțiva nori
14.4
°
C
14.6
°
13.8
°
44 %
9.7kmh
13 %
vin
19
°
sâm
25
°
Dum
26
°
lun
27
°
mar
18
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
În avalanșa de știri, săptămâna trecută una a trecut aproape neobservată. Este vorba de anunțul făcut de Doina Federovici, președinta consiliului județean, că nu...
EPIGRAMA ZILEI
Drag mi-a fost calul bălan
Și pe badea în Merțan
Drag mi-e badea și în car
Dacă e ... milionar!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...