Nu știu alții cum sunt, dar eu, vorba lui Nică din Humulești, dacă e adevărat că în sufletul fiecărui om matur se zbenguie uneori un copil, atunci dețin o grădiniță întreagă de năzdrăvani. Nu am idee dacă și de câte ori copilăria, acest tărâm de poveste de care ne simțim legați toată viața, a fost subiect al editorialelor de presă. Ei bine, această necunoscută dublată de o drumeție pe dealurile unde la vreme de seară buciumele sunau cu jale, adică în mirifica lume eminesciană, m-au împins cu o forță magnetică să pun pe hârtie aceste rânduri. Acolo, vecin cu lacul codrilor albastru, o botoșăneancă inimoasă, Anca Larionesei pe numele ei, a creat un tărâm de poveste despre care am mai scris în urmă cu ceva timp. Un tărâm conceput numai și numai pentru copii și despre copii. În fiecare weekend aici vin o mulțime de prichindei „extrași” din fața tabletelor și a telefoanelor de către niște părinți responsabili care au realizat că lumea reală este mult mai bogată în jocuri, mistere și minuni decât lumea online. Pentru că o copilărie fericită nu înseamnă bani cu nemiluita în buzunărașe și îndeplinirea oricărui moft sau capriciu dorit de copil. Atmosfera din familie, din grupul de prieteni sau de la școală sunt determinante în ceea ce privește o copilărie fericită. Am crescut într-o familie numeroasă, am copilărit și am crescut odată cu cei peste douăzeci de țânci de pe ulița mea. Lipsurile materiale erau la ordinea zilei și la mine în casă și la ceilalți copii. Un măr dacă avea careva, mușcam din el, unul după altul, până când și cotorul ajungea să fie o delicatesă. În casă, vorba bună sau povestirile părinților și bunicilor valorau de o mie de ori mai mult decât un desen animat sau un joc cu „n”-șpe nivele. Sau niveluri, că și acest plural este acceptat în limba română! E adevărat, nu știam noi câte-n lună și câte-n stele cum se întâmplă azi, dar descopeream încet, sigur și cu pioșenie lumea. Astăzi, când copiii absorb aidoma unui burete o infinitate de informații (poate utile, poate nu!) mă tot copleșește un gând: ce se va alege de ei peste 30, 40 sau 50 de ani? Cât timp creierele lor vor mai putea jongla cu atâtea informații? Celor care se vor grăbi să-mi spună că nu folosim nici măcar zece la sută din capacitatea lui, le voi răspunde că numai bunul Dumnezeu știe ce și cum în această chestiune. Dezechilibrele care apar în viețile copiilor (inclusiv abundența uriașă de informații care inundă creierul într-un interval extrem de scurt) aproape sigur vor avea efecte nedorite în viața de adult, cum ar fi omniprezenta depresie, fenomen care își trage seva în primul rând din singurătate. Pentru că părinții sunt ocupați până peste cap cu joburile lor, copiii din megieși ori lipsesc, ori nu sunt de condiția dorită, la școală temele și ghiozdanele cântăresc din ce în ce mai greu, iar mediul ambiant este așa cum e: gri, apăsător, indiferent, apatic și în viteză. În aceste condiții, odraslele noastre și-au găsit confortul pe tablete, pe telefoane sau la televizor, fapt care aproape că-i mulțumește pe părinți: copiii lor sunt, pasămite, cuminți! Fără a analiza câtuși de puțin efectele nocive ale lumii ireale în care copiii trăiesc mai mult de jumătate de zi, mulți părinți devin adevărați boți sau roboți și sunt efectiv captivi într-un mecanism tip bielă-manivelă, respectiv casă – serviciu. Unii dintre ei mai dreg busuiocul în weekend, când, acasă sau nu, petrec oarece timp cu copiii. E absolut necesar, dar nu suficient. O resetare a familiei în scopul asigurării a mai mult de trei liniuțe de timp-afecțiune pentru copii este singura soluție pentru o copilărie fericită. Cu siguranță o … liniuță (nu, nu vă gândiți la alea trase pe nas, că suntem oameni serioși, ce naiba!) de încărcare emoțională poate fi asigurată copiilor la complexul din Ipotești „Artă și suflet”, cele trei clădiri de acolo, adică „Turnul lui Făt Frumos”, „Casa dorului” și „Cuibul artiștilor” fiind prizele perfecte pentru încărcătoare. Dar, repet, o copilărie fericită nu se zidește nici pe bogății și nici pe permisivitate totală. Adevărata bogăție este dragostea părintească, capabilă să limiteze cu catifeaua cea mai fină pornirile și dorințele iraționale ale copiilor. Altfel, peste 10, 20 sau 30 de ani, bolile sufletești se vor răspândi mult mai periculos decât Covidul!
Unde ești copilărie, cu pădurea ta, cu tot? – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
De la „framing” la insecte – Dumitru MONACU, scriitor
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
Editorial
Fraierul patriotic, specie exploatată de sezon – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Având în vedere proporțiile dezastrului în care a ajuns să se scalde România, e evident că nu doar elevii bursieri, profesorii și directorii de...
Editorial
Pensiile speciale la momentul adevărului – Dumitru MONACU, scriitor
Despre pensiile speciale s-a scris și s-a vorbit atât de mult încât, pe bună dreptate, un editorial cu un așa subiect ar părea la...
Editorial
Un sacrificiu inutil și periculos – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e deloc întâmplător faptul că grosul măsurilor de austeritate lovesc în Educație. Poate puțin surprinzător, în condițiile în care situația în care a...
Editorial
Clasa politică se salvează din nou – Virgil COSMA, jurnalist
Astăzi, în Parlament, noul guvern își asumă răspunderea pentru pachetul de măsuri care trebuie să reducă deficitul țării. Urgența este dată de faptul că...
Editorial
Broasca, viceprimarii și bursele – Dumitru MONACU, scriitor
Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud de reforme bugetare, simt că m-a pălit o ciocănitoare-n ceafă. Și asta pentru că în...
Editorial
Salarizarea aberantă a „miticilor” – Dumitru MONACU, scriitor
Aud vorbindu-se de o groază de timp despre necesitatea ajustării legii salarizării care, spun politicienii, are niște neajunsuri. În primul și-n primul rând despre...
Editorial
Protest anemic, realitate amară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Săptămâna curentă a debutat, printre altele, cu protestul elevilor față de intențiile guvernanților de a masacra bursele, o măsură care, dacă e să-i credem...
Editorial
Cu frânele trase, spre nicăieri… – Dumitru MONACU, scriitor
Se spune adesea că omul sfințește locul. Se mai spune, mai nou și pe un ton exasperat, că dacă am avea măcar un Ilie...
Editorial
Pe pista altuia, dar cu tupeu propriu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ani întregi botoșănenii s-au tot plâns de bicicliștii de pe Pietonalul Unirii și, de parcă bicicliștii nu erau de ajuns, în peisaj au apărut...
Editorial
Așteptăm fapte, nu vorbe – Virgil COSMA, jurnalist
Avem guvern nou, avem plan de guvernare, avem promisiuni de reforme, dar nu avem vreo speranță că ne va fi mai bine. Mai mult...
Editorial
O fabrică de rapoarte fără inovații – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Așa cum am mai amintit și cu alte ocazii, primesc adesea feedback de la cititori. Apreciez asta, însă nu simt nevoia de conformare mulată...
Editorial
Ai AI, folosește-o! – Dumitru MONACU, scriitor
Fără îndoială, mediul online a devenit principala sursă de informații pentru orice savant sau gură-cască. Spre deosebire de defuncta sau, mă rog, muribunda presă...
Editorial
Un calcul cinic – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu sunt bani, suntem în criză și trebuie să luăm măsuri dure pentru a ieși la liman. Numai asta auzim zilele astea și acele...
Editorial
Un nou val de impostură – Virgil COSMA, jurnalist
Tupeu, aroganță, sfidarea electoratului? Care dintre acestea poate caracteriza mai bine formarea noului guvern? Cred că toate la un loc și încă un șir...
Editorial
Trei decenii de schimbări – George LAZĂR, director
Astăzi împlinim treizeci de ani de la prima apariție. Enunțul în sine ascunde aproximativ zece mii de ediții, în spatele cărora s-au aflat cel...
Botoșani
cer acoperit de nori
19.9
°
C
20
°
17.6
°
66 %
1.4kmh
100 %
vin
25
°
S
27
°
D
31
°
lun
34
°
mar
32
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Un semn clar că şi pe trecere trebuie să fii cu ochii-n patru să n-o păţeşti.
EDITORIAL
Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților...
EPIGRAMA ZILEI
La cât de mulți a arestat
Gânditu-m-am că s-ar putea
Să aibă ADN schimbat
În ... DNA!
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...