Aud adeseori, mai ales în zona politică o tâmpenie care, repetată întruna de aproape 30 de ani este pe punctul de a fi catalogată de mulți drept axiomă în toată regula: greșelile politicienilor sunt taxate de către electorat care, la următorul scrutin electoral nu îi mai votează pe cei ce o iau pe arătură. Oricât de proști am fi noi, cei care alcătuim amorfa masă a electoratului, înghițim cu mare greutate o așa gogoașă din niște considerente extrem de pragmatice întrucât simțim din toți rărunchii că o asemenea pedeapsă pentru greșelile voite sau nevoite ale celor puși în fruntea noastră este aproape paralelă cu justețea, cu dreptatea și cu normalitatea. Știm foarte bine că o mare parte din infracțiunile înscrise în Codul Penal sunt pedepsite cu privațiuni de libertate dar și cu măsuri complementare cum ar fi confiscarea unor bunuri, interzicerea unor drepturi, impunerea unei anume conduite, etc. Ei bine, în cazul politicienilor acțiunea de eliminare de pe scena politică prin vot ar trebui să fie măsura de corecție complementară și nu pedeapsa propriu zisă. Din păcate, acest obicei coroborat cu neaplicarea unor măsuri din Codul Muncii dar și cu aberanta imunitate care li se aplică, face din șpăgari, hoți, chiulangii, șperțari, incompetenți sau pur și simplu nătărăi o castă specială, o gloată politică de care legea nu se poate atinge. „Pentru erorile noastre vom fi sancționați de electorat!” – așa sună textul în spatele căruia oricine face absolut ce vrea atunci când ajunge într-o funcție determinată de politic. Din păcate, nici dacă erorile politrucilor sunt mai mari decât China, pedeapsa aplicată de către un electorat confuz, uituc și neinstruit nu are absolut nici un efect pe tabela de marcaj recte pe buletinul de vot. Hai să vă dau niște exemple, ca să nu ziceți că bat câmpii. Pentru asta, mă voi întoarce cu vreun sfert de secol în urmă, pe vremea când pentru autovehiculele care erau înregistrate pe fundații umanitare nu se percepea taxă de înmatriculare. Știți cam câte fundații au apărut atunci prin județul vecin, pe la Vicov sau Marginea? Sute! Bineînțeles că niciuna dintre aceste fundații nu funcționa decât în acte pentru a nu plăti taxele respective. Știți câte autovehicule deținea o fundație? Zeci! Nimeni, absolut nimeni nu a verificat în această situație decât niște hârtii, perdantul de serviciu fiind statul român prejudiciat clar cu multe milioane de lei. A plătit careva pentru asta? Nimeni! Normal ar fi fost ca toți parlamentarii care au aprobat o așa lege să plătească din buzunarul propriu paguba pricinuită statului. Asta ar fi fost pedeapsa propriu zisă iar pedeapsa complementară trebuia să scoată de pe scena politica partidele din care aceștia făceau parte. Normal că nu s-a întâmplat nicio minune de acest gen! Asta la nivel național. La nivel local, prima gogomănie și probabil cea mai mare se referă la reabilitarea teatrului. S-au pierdut milioane de euro, din neștiință, indiferență sau răfuieli politice de doi bani. Bineînțeles că nimeni nu a fost tras de urechi pentru asta, pedeapsa propriu zisă lipsind cu desăvârșire iar cea complementară așijderea întrucât n-am văzut să dispară de pe scena politică locală nici pesediștii și nici liberalii. Ba din contră, „protagoniștii” spargerii milioanelor de euro s-au văzut recompensați de partid cu funcții bine plătite. Așa stând lucrurile, nu vi se pare limpede că ne învârtim de amețim într-un cerc vicios? Un cerc vicios unde legea este opțională și nu obligatorie așa cum se întâmplă în cazul românilor de rând. Până nu se vor elimina aceste practici de considerare a votului drept o recompensă sau o pedeapsă complementară, până nu va plăti fiecare din punga lui găurile pe care le provoacă în bugetul statului sau al comunităților locale, nu avem nicio șansă să însănătoșim climatul social, politic, economic din țară. Atâta vreme cât nimeni nu răspunde pentru erorile comise și aici mă refer la cei ce „prestează” în administrație, în justiție, în instituțiile de forță și în societățile comerciale sau regiile autonome, nimic nu se va schimba în bine în țara asta. Bineînțeles că m-am referit la „prestatorii” cu funcții puși politic și nu la pălmașii care de multe ori sunt băgați în față pe post de acari Păuni atunci când prostiile manageriale dau pe dinafara instituțiilor. În concluzie, nu electoratul trebuie să „taxeze” gogomăniile politicienilor nici măcar ca măsură complementară, ci legea. Din păcate, legea este așa cum e iar modalitatea de aplicare a ei, la fel, lasă mult de dorit!
Doar lege, fără măsuri complementare! – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Doi pricăjiți domni – Dumitru MONACU, scriitor
Probabil în tinerețea lui, domnul Statu a fost un exemplu de bunătate, deșteptăciune și echilibru, din moment ce astăzi multă lume se încăpățânează să-l...
Editorial
Ne-ați ajutat de ne-ați terminat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
„Luăm toate măsurile pentru a consolida și dezvolta sectorul de afaceri, atât în privința companiilor cu capital românesc, precum și în relația cu investitorii...
Editorial
Despre prostituția mascată – Dumitru MONACU, scriitor
Mediatizatul caz al fraților Tate care și-au deschis un punct de lucru „altfel” la o margine de București nu reprezintă decât vârful unui aisberg...
Editorial
Prea pe față, prea ca la noi în țară – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Atunci când țara nu are mare viitor, trăitorii de pe coclaurile mioritice se leagă de trecut. Un trecut glorios în care România era cea...
Editorial
Șantaj – Virgil COSMA, jurnalist
Rotativa la guvernare se va întâmpla nu fiindcă așa este acordul scris între principalele partide ale coaliției de guvernare, ci fiindcă este singura modalitate...
Editorial
Despre dărâmarea zidului … Bruxelles-ului – Dumitru MONACU, scriitor
O publicație în care, ce-i drept, nu prea am încredere, „Puterea” se numește, titra cu litere de-o șchioapă acum la început de an cum...
Editorial
Cât costă cinstea obrazului – George LAZĂR, director
Recent m-am întâlnit cu Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu - probabil cea mai bogată din județ - la solicitarea lui. Acesta s-a oferit...
Editorial
Nesimțire și manipulare – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Zilele acestea am așteptat măcar un gest de normalitate din partea actorilor care parazitează scena politică. Un gest mărunt, măcar simbolic... Nici pomeneală. Președintele...
Editorial
Ploaia de aur a copilului-minune – Lucia OLARU NENATI, scriitor
S-a petrecut de curând o sărbătoare uriașă a noastră, a celor ce ne petrecem zilele aici, călcând pe urmele pașilor eminescieni. Parcă s-a auzit...
Editorial
Unde-s materialele sanitare contra gripei? – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Cu ceva zile înainte ca elevii să revină la școală în spatele ușilor închise de la Ministerul Educației s-a discutat dacă e cumva cazul...
Editorial
Falsuri pe bandă rulantă – Virgil COSMA, jurnalist
O firmă americană a luat-o înaintea tuturor și a lansat pe piață prima versiune comercială a unei forme de inteligență artificială (AI). Este extrem...
Editorial
Tătuc în fustă. Sau nu! – Dumitru MONACU, scriitor
Obiectivitatea ar trebui să fie unul dintre pilonii puternici pe care să se sprijine mass media. Că nu prea se întâmplă așa, o știu...
Editorial
Pentru voi sunt bani… – Ciprian MITOCEANU, scriitor
E așa o vraiște în țara asta, încât e de mirare că încă mai funcționează și bugetul e capabil să plătească salariile nesimțite și...
Editorial
Letala supradoză de democrație – Dumitru MONACU, scriitor
Nici dacă m-ar fi picurat cineva cu lumânarea n-aș fi crezut în urmă cu niște ani că o să ajung să gândesc și să...
Editorial
Cel mai prost răspuns, cel mai bun răspuns – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Scandalul generat de plagiatul lui Lucian Bode n-a dus (încă) la reacția firească a individului, și anume demisia și retragerea din viața politică. Pentru...
Editorial
Economii la sânge – Virgil COSMA, jurnalist
Cei care se aflau în plină activitate în anii 90 nu vor uita vreodată buimăceala care a cuprins atunci România: kilogramul de cartofi costa...
Botoșani
cer acoperit de nori
-3.1
°
C
1.6
°
-3.3
°
90 %
1.6kmh
100 %
sâm
2
°
Dum
-3
°
lun
-3
°
mar
-4
°
mie
-2
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
Muzeul Județean prin interior, dar încă sunt speranțe că nu o ia pe urma teatrului.
EDITORIAL
Probabil în tinerețea lui, domnul Statu a fost un exemplu de bunătate, deșteptăciune și echilibru, din moment ce astăzi multă lume se încăpățânează să-l...
GÂNDUL ZILEI
De ce plâng chitarele
Știu doar felinarele
Că ele aduc necazul
Când ard de pomană gazul...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...