Cu siguranță, politicile externe ale statelor sunt extrem de importante atât pe linia globalizării cât și a suveranismului. O linie corectă, articulată, coerentă și înțeleaptă poate aduce mult bine nației ai căror conducători gândesc în profunzime. Din păcate, acest lucru la noi la români nu prea se mai întâmplă de zeci și zeci de ani (dacă nu chiar sute sau, și mai rău, mii!). Când afirm aceste lucruri gândul îmi fuge în colțul de rai numit Corbu, acolo unde un fost ministru de externe român, Adrian Năstase, își trăiește viața în puf și huzur. Pentru cei care nu știu, în perioada 28 iunie 1990 – 18 noiembrie 1992, Bombonel al nostru a fost vârful de lance al unei administrații criptocomuniste care încerca să-și facă loc pe mapamond, la o masă cât mai bună, ca să mă exprim așa, ca-n HORECA noastră cea de toate sezoanele. Așadar, în momentul în care Republica Moldova și-a declarat independența (27 august 1991), fotoliul de ministru de externe stătea, evident sub … fundulețul lui Bombonel. Și, ca și cum un arc spiralat și gros i-ar fi intrat brusc în spate, Adrian Năstase s-a și grăbit să recunoască această minune istorică, România devenind astfel, primul stat din lume care a recunoscut independența Moldovei. Chiar dacă emoțional putem cataloga această acțiune drept una legitimă și normală, din punct de vedere strategic, politic, istoric, diplomatic, a fost o eroare uriașă. Să mă explic, altfel veți trece la articolul următor și toată teoria mea ar rămâne în suspans. Nu o să mă leg de faptul că prin această recunoaștere se legitima pe mapamond un al doilea stat românesc, desprins evident din țara mamă ci denumirea noului stat – Moldova – care implică din multe puncte de vedere niște observații. În primul rând, care e Moldova adevărată? Cea până la Prut, cea dintre Prut și Nistru sau cea dintre Carpați și Nistru? Nu ar fi fost oare mult mai logic ca România să solicite schimbarea denumirii proaspătului stat independent în Basarabia sau Moldova de Est? Eu cred că da din moment ce pentru România, Moldova înseamnă Focșani, Bacău, Iași și Suceava iar peste Prut înseamnă Chișinău, Bălți și Soroca. Și apoi, de unde știm că peste ani și ani, diriguitori de la Chișinău (exponenți ai imperialismului rus, evident!) nu vor lupta pentru reîntregirea nației adică pentru alipirea la „patria mamă” a fâșiei dintre Prut și Carpați? Iată de ce denumirea de Republica Moldova trebuia de la început, din 1991, amendată de către administrația Iliescu prin ministrul de externe de atunci, Adrian Năstase. Să nu uităm nicicând (nu, nu să iubim trandafirii, ei fiind aici simbolul multor nereușite!) că Grecia a blocat pe toate căile, timp de 27 de ani, intrarea în lume a ținutului desprins din Iugoslavia numit Macedonia. Situația a fost trasă la indigo: o bucată din respectivul ținut se află în Grecia, o bucată tocmai se separase de Belgrad). Și până la urmă, grecii au reușit, fosta regiune iugoslavă devenind în scripte Republica Macedonia de Nord! Repet, 27 de ani (din 1991 până în 2018) s-au zbătut grecii și și-au atins ținta: s-a legiferat astfel existența unui stat care se învecinează și se înrudește fratern cu o regiune din nord-vestul Greciei dar este o altă entitate, o altă gâscă în altă traistă, cum ar spune românul. Și moldoveanul, indiferent dacă e din Estul sau din Vestul Moldovei, tot așa ar zice! Așadar, atunci când există coerență, inteligență și viziune în politica externă a unei țări, se ajunge la rezultate pozitive. Ceea ce la noi nu s-a întâmplat, existența simultană a unei regiuni din România numită Moldova dar și a unui stat independent fiind o anomalie care, cândva va fi exploatată de unii și nicidecum în folosul nostru. Din punctul meu de vedere, niciodată nu e prea târziu pentru corectarea unei greșeli. De altfel, una dintre devizele mele în viață care s-a dovedit extrem de utilă și benefică este aceea că, în afară de moarte, orice poate fi corectat, reparat sau vindecat. Așadar, încă mai sper că ar putea fi inițiate niște demersuri care să elimine anomalia aceasta cu existența a două state surori având aceeași limbă, aceleași culori la drapel, același popor și parțial, aceeași denumire. Nu pot fi mai multe Moldove ci una singură alcătuită din Moldova de Vest și cea de Est sau din Basarabia și Moldova Românească. Altfel, în ochii lumii din afară, ne vom rătăci în continuare printre confuzii, moldovean fiind și eu dar și Igor din Chișinău. Or eu am pașaport românesc emis de București pe când fratele de peste Prut îl are emis de Chișinău! Aparent, nu-i mare lucru dar e bine să știm cine și ce suntem. Pentru că degeaba vărsăm lacrimi la podurile de flori de peste Prut dacă în rest suntem cetățeni ai două țări diferite dintre care una „ține” și teritorii din cealaltă. Care o fi ea?
Republica Basarabia sau Moldova de Est – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Cine a arestat patriotismul – Cătălin Moraru, jurnalist
ADMIN -
„Bojolan pune impozite de banii românilor din bănci”. „Guvernul ajută moldovenii cu mii de tone de motorină în timp ce la noi se scumpește”....
Editorial
Când doi se ceartă, al treilea pierde – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recentul conflict dintre președintele Nicușor Dan și al lui (fost, de-acum!) consilier Ludovic Orban este catalogat de mulți drept o furtună într-un pahar cu...
Editorial
Cravata galbenă, cravata roșie – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Așa cum am promis, astăzi revin cu un fel de continuare a editorialului precedent. Cu o amintire din acele vremuri când oamenii se ajutau,...
Editorial
565 = 5! – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Aproape sigur vă veți întreba din prima ce o fi cu acest titlu de editorial. Mai ales că din punct de vedere matematic nu...
Editorial
Cravata galbenă cu tricolor – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Țin să precizez de la început că titlul editorialului nu are nicio intenție de a spune ceva aiurea de tricolor; e doar o aluzie...
Editorial
Între gestionarea crizei și un incendiu social – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Guvernul a lansat al treilea pachet fiscal-bugetar, prezentat drept soluția pentru redresarea economică. Oficial, este o strategie de stabilizare și creștere, menită să echilibreze...
Editorial
Politici falimentare – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
După toate evenimentele politice din ultima vreme, locale sau naționale care sunt demne de a fi luat în seamă, se poate trage clar o...
Editorial
Modernizare de decor, tragedii reale – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
România este țara tuturor paradoxurilor, am tot scris despre asta. E țara în care cererile online se depun în format tipărit la ghișeu, pentru...
Editorial
Șpaga, între bacșiș și hoție – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Fără îndoială, principala știre din aceste zile din realitatea botoșăneană se referă la epilogul unui capitol de corupție unde personaje principale au fost un...
Editorial
Cum caută românii adevărul pe rețele și se aleg cu anxietate
Redacţia -
Uniunea Europeană nu arată foarte bine în ultimul Eurobarometru despre rețelele sociale, dar România arată mai rău decât restul, sau cel puțin media, continentului. Europenii, mai...
Editorial
Repatrierea fraierilor – remake-ul fiscal al Epocii de Aur – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
În anii crâncenelor lipsuri din Epoca de Aur – mda, stranie alăturare, „lipsuri” cu „Epoca de Aur”, dar realitatea de zi cu zi depindea...
Editorial
Succesiunea tăcută – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
De foarte multe ori scena politică românească găzduiește un banal teatru de marionete. În ultimele luni, această senzație s-a transformat în certitudine: scurgeri controlate...
Editorial
Procente democratice sau dictatoriale? – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
De o bună bucată de timp procentele au devenit pentru mulți români adevărate jaloane care le ghidează existențele. Bineînțeles că mă refer la procentele...
Editorial
112 – linia vieții sau numărul indiferenței – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
O știre ce a început să se banalizeze în România. Încă o tânără femeie a fost ucisă de fostul soț în fața copilului. Mihaela,...
Editorial
Cireada, văcarii și haosul lumii – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Din capul locului vă avertizez că voi folosi în rândurile de față cuvinte grele și dure. De ce? Simplu! Am observat că românul, cu...
Editorial
Marea victorie a bugetului: 400 milioane stoarse de la mame și bătrâni – Ciprian MITOCEANU
Redacţia -
Mai zilele trecute, guvernanții au prezentat ca pe o mare realizare sumele încasate la buget din creșterea contribuțiilor pentru pensiile mai mari de 3000...
Botoșani
cer acoperit de nori
6.7
°
C
6.7
°
5.5
°
98 %
3kmh
100 %
D
6
°
lun
7
°
mar
7
°
mie
9
°
J
10
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
ADMIN -
„Bojolan pune impozite de banii românilor din bănci”. „Guvernul ajută moldovenii cu mii de tone de motorină în timp ce la noi se scumpește”....
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...



