Perversul efect Bulai-Pieleanu – Dumitru MONACU, scriitor

O țară întreagă a rămas cu gura căscată când au apărut în spațiul public primele și apoi, în cascadă, multele informații despre activitatea celor doi derbedei în cadrul SNSPA. Lăsând la o parte faptul că respectiva instituție nu este altceva decât o nostalgică, anacronică și inutilă continuatoare a fostei academii muncitorești Ștefan Gheorghiu, faptele penale ale lui Bulai și Pieleanu (că da, sunt, fără nici un dubiu, penale!) perpetuate pe durata a vreo douăzeci de ani ne arată în mărime naturală și gol-goluț, putregaiul din sistemul românesc de învățământ în special și din societatea românească în general. Ceea ce nu a fost pus sub lupa opiniei publice este un alt aspect, un aspect pe cât de negativ pe atât de pervers. Așadar, probabil anual, cei doi vânători sexuali își fixau niște victime pe care ulterior, sub presiunea examenelor, le forțau să devină obiectele lor de plăcere. S-au înregistrat deja câteva plângeri dar eu cred că numărul real al victimelor este mare, cu mult mai mare decât credem noi. Înmulțiți așadar un minim 20 de ani cu măcar zece prospături pe an și veți vedea că fenomenul este extrem de extins. Sute de femei au intrat va să zică în această horă sexuală. Dar nu despre victimele care au făcut plângeri și care, într-adevăr au fost abuzate sexual și psihic vreau să vorbesc în continuare ci de domnițele care nu vor scoate nicio vorbă niciodată în această speță, întrucât și-au folosit nurii din proprie inițiativă tocmai pentru a obține rezultate foarte bune la examene. Este limpede ca lumina zilei că atitudinile acestora, de fete vesele și disponibile, au generat în țestele celor doi masculi ideea că toate fetele sunt la fel doar că unele mai fac și ele fițe, așa cum se întâmplă de regulă prin zona feminină. Drept urmare, subiecții noștri le-au tratat pe toate studentele ca fiind capabile de a nu avea inhibiții, de a fi, așa cum am spus, disponibile și chiar amatoare de aventuri galante. Astfel, cele care de bună voie și nesilite de nimeni s-au prins în hora sexuală a celor doi pigmei, s-au văzut peste noapte cu rezultate foarte bune la învățătură, atât la disciplinele predate de către cele două genii pustii cât și la cele predate de unii prieteni, că în mod sigur, pilele, traficul de influență, „întrajutorarea” au funcționat perfect în cadrul instituției. Cu carnetele de note doldora de note mari, tutele care au luat examenele din poziția genunchi sau culcat s-au lipit după terminarea studiilor de câte un politician de tagma celor doi care, mândru nevoie mare că a prins păsărica fermecată, deșteaptă și jucăușă, le-a angajat, unde altfel, decât la stat. „E frumoasă, domnule, e de treabă dar e și extraordinar de deșteaptă! Aproape că a fost cea mai bună din an!” Cam astea probabil erau primele cuvinte dintr-un CV oral prezentat de noul naș, cel eminamente politic. Și fata intra apoi pe cai mari în sistemul bugetar luând locul altor persoane mult mai competente, mult mai serioase dar nu cu atâta șarm ca al ei. Și nici cu atâta disponibilitate! E plină piața de astfel de specimene. Normal că acestea nu vor face niciodată plângere, din moment ce, fără nurii lor, probabil ori ar fi făcut pe undeva centura, ori ar fi vândut șaorma cu de toate la chioșcul din parc. Asta dacă nu ar fi reușit să-i pună chiloții după cap vreunui cocalar cu oarece parale la teșcherea. Cu siguranță, unele așa-zise absolvente ale fostei academii muncitorești au ajuns, prin aceleași metode neordodoxe, șefe de instituții, agenții sau, de ce nu, chiar ministrese, determinându-ne și încurcându-ne viețile. Aici cred eu că e catastrofa cea mare cu urmări nefaste pentru societate. Bine, și faptul că fete serioase s-au văzut puse, fără voia lor în situații jenante și de nedorit, că unele au fost violate, abuzate sau traumatizate psihic reprezintă cealaltă față hidoasă a acțiunilor celor doi armăsari șchiopi. În primul caz, așadar, suferința este generală, în al doilea, individuală. Pentru oricare dintre aceste situații cică ar fi legi, ar fi soluții de corecție. Dar cine să se ia de cei doi corifei care seară de seară erau invitați prin studiourile de televiziune că mă întrebam uneori, oare când mai au ei timp săracii, să-și pregătească cursurile sau, și mai dramatic, când mai aveau timp să se îngrijească de viața lor personală. Ei bine, uite că răspunsurile la nedumeririle mele au venit ca o cascadă uriașă de apă, cu picături mari și reci. Dacă mai punem în ecuație și faptul că cei doi primeau o groază de bani pentru a furniza tute și curve în sistemul politic românesc, putem realiza cât de cât corect dimensiunile acestui scandal. Evident că în cele două denumiri utilizate mai sus le-am inclus pe acele femei pentru care trocul în natură examen contra favoruri sexuale era ideea, scopul și țelul lor de cum și-au așezat cracii la vedere în amfiteatrele folosite pe post de vitrine „puff” de către armăsarii șchiopi Bulai și Pieleanu, tăticii unui efect extrem de pervers pentru întreaga societate.