vineri, iulie 11, 2025
AcasăEditorialDe la „framing” la insecte - Dumitru MONACU, scriitor

De la „framing” la insecte – Dumitru MONACU, scriitor

Trăim niște vremuri în care manipularea prin „framing” este atât de perfid utilizată de diverse entități sau persoane „de bine” încât, în cazul minților reduse, al frustraților, dar și al îndârjiților în idei fixe, ținta e atinsă chiar în mijlocul cerculețului central. Înainte de a începe subiectul de azi, o să încerc să explic nițel ce e cu acest termen agățat de „manipulare” și provenit din engleză, respectiv „framing”. Pe scurt, prezentarea unui fapt real într-un cadru distorsionat emoțional sau ideologic pentru a-i schimba sensul perceput se numește manipulare prin framing. Acest fenomen (că da, este un adevărat fenomen întâlnit în special în politicile unor reprezentanți statali și nu numai!) are un așa impact asupra semenilor noștri frustrați, după cum am spus, dar și nemulțumiți total de anumite curente, practici și inițiative guvernamentale, încât capătă nuanțe aprinse de adevăruri absolute când de fapt sunt niște minciuni care învelesc un miez minuscul de realitate cotidiană. Unul dintre aceste subiecte l-a constituit cu ceva timp în urmă hotărârea UE de a aproba utilizarea unor insecte ca ingredient alimentar. Nici nu s-a uscat bine tușul de pe respectiva decizie că au și început criticile. „Vor să ne oblige să mâncăm făină de insecte în loc de pâinea noastră de toate zilele, din grâul nostru strămoșesc de pe vremea lui Burebista!” În primul și-n primul rând trebuie să vă spun că produsele cu insecte sunt doar alternative alimentare, consumul lor fiind opțional. Adică nimeni nu e obligat să facă asta. A subliniat vreun „framingist” acest aspect? Categoric, nu! Exemplu la care am apelat are de fapt o altă semnificație, un alt tâlc, și anume necesitatea ardentă a unor culturi alternative. După cum vedeți bine, temperaturile vara o iau razna, 40 de grade fiind un prag des atins. Pe de altă parte, nici cu primăvara nu stăm prea bine, frigul, bruma și chiar gerul din luna mai a acestui an lăsându-ne fără multe soiuri de fructe. Și atunci, ce-i de făcut? Ei, aici e buba! Organismul care ar trebui să se ocupe de viitorul alimentar al nației, adică Ministerul Agriculturii, nu cred să fi avansat vreo strategie pe termen mediu și lung privind culturile adaptabile în România. Spun asta întrucât se vede din F16 că tradiționalismul în culturi, speciile de fructe, legume sau cereale cu care eram obișnuiți devin nostalgice amintiri. De aceea, reorientarea în acest domeniu ar trebui să devină nu de azi, ci de ieri, o prioritate. Pentru că totul până la… fomică! Nu știu, solarii, sere, readaptarea unor culturi, aclimatizarea altora în funcție de noile tendințe meteorologice ar trebui să constituie unul din subiectele principale ale organismului viu (sperăm noi!) numit Ministerul Agriculturii. Din păcate, speranțe în această direcție nu se prea întrevăd. Noi încă visăm la grâu de opt tone la hectar în Bărăgan, în timp ce vecinii de prin sudul Europei experimentează deja culturi de sorg, năut, quinoa sau chiar alge comestibile. Nu râdeți, că nu-i de glumă! Între o făină de greiere și o farfurie goală, alegerea nu mai e chiar așa filosofică. Dar pentru a evita momentul în care foamea va bate la ușă cu accent de Bruxelles, n-ar fi rău să ne trezim din visul cu porumbul de Neamț și roșiile de Galați, și să punem mâna pe planuri de adaptare climatică. În loc să ne scandalizăm de fiecare dată când UE autorizează o proteină nouă, ar trebui să ne întrebăm: noi ce facem? Stăm și numărăm gândacii din deciziile europene, dar nu suntem în stare să numărăm gropile din sistemul nostru agricol? Până și bulgarii, pe care îi luam la mișto la orice colț de cârciumă, au lansat în 2023 un program pilot pentru cultivarea de culturi reziliente la secetă în zonele aride. Și noi? Ne-am împotmolit între nostalgia după roșiile cu gust din copilărie și protestul în fața gândacilor autorizați de UE. Atenție, nu pledăm pentru meniuri cu lăcuste prăjite și supe de viermi. Dar dacă nu înțelegem că agricultura viitorului nu mai seamănă cu aceea din filmele lui Geo Saizescu, vom ajunge să importăm tot, inclusiv loboda din ciorbă. Sau, cine știe, poate și ciorba. Iar în timp ce noi bombănim pe rețelele sociale împotriva „făinii de insecte”, lumea civilizată dezvoltă lanțuri de producție bazate pe sustenabilitate, eficiență și adaptabilitate. La noi, „strategie alimentară” înseamnă să mai construim un supermarket în locul unei livezi. Și, din păcate, livada aia nu e nici măcar meri sau…polimeri(!), ci „ruinurile” (vorba lui Vasile Cârlova!) unei plantații din vremuri de demult apuse. Până una-alta, până și insectele s-au adaptat mai bine la schimbările climatice decât decidenții noștri. Ele măcar știu să supraviețuiască. Și nu, nu ne obligă nimeni să le mâncăm. Dar, dacă tot nu le mâncăm, măcar să nu fim noi cei care gândim mai puțin decât ele.

 

Deja ai votat!

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.

Botoșani
cer acoperit de nori
21.6 ° C
22.2 °
21.6 °
50 %
3kmh
95 %
vin
24 °
S
26 °
D
30 °
lun
34 °
mar
30 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Un semn clar că şi pe trecere trebuie să fii cu ochii-n patru să n-o păţeşti.  

EDITORIAL

Având în vedere proporțiile dezastrului în care a ajuns să se scalde România, e evident că nu doar elevii bursieri, profesorii și directorii de...

EPIGRAMA ZILEI

La cât de mulți a arestat Gânditu-m-am că s-ar putea Să aibă ADN schimbat În ... DNA!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...