O știre ce a început să se banalizeze în România. Încă o tânără femeie a fost ucisă de fostul soț în fața copilului. Mihaela, o tânără din Teleorman a fost ucisă în ziua în care ar fi trebuit să-și sărbătorească onomastica. Citim tot mai des astfel de știri care de fiecare dată sunt urmate de asigurările venite de la autorități. S-a întâmplat, e drept, dar vedeți voi, ăștia de plătiți taxe și impozite, în restul situațiilor s-a intervenit cu profesionalism și competență. Gargară de doi lei, dar se pare că unii nu sunt capabili să învețe cuvinte și expresii noi, darmite să asimileze abilități cu adevărat utile.
Tot mai multe cazuri în care s-a intervenit „cu competență și profesionalism” urmate de moartea violentă a victimelor pentru care opinia publică autohtonă, încă ancorată în comunism, e incapabilă să arate empatie, ba dimpotrivă. Și-a căutat-o, așa-i trebuie, dacă știa că e nebun de ce s-a încurcat cu el, sigur a făcut ceva și arsenalul de expresii poate continua la nesfârșit. Românul se pricepe să judece să-și dea cu părerea ceva de speriat, iar autoritățile sunt emanate – vorba unuia devenit clasic și niciodată judecat – de popor. Sacul și petecul, turcul și pistolul. Potrivire de potrivire, rar caz de compatibilitate atât de ridicată, dar consecințele sunt catastrofale.
Presa a scos la iveală amănunte care nu fac cinste nici autorităților, nici societății românești. Tatăl victimei a sunat în mai multe rânduri la 112 și a fost amendat pentru apelare nejustificată. Ce înseamnă justificat în limbajul de specialitate? Până nu moare careva, nu prea există justificare. Exista un ordin de protecție împotriva individului, dar a ajutat cât frecția pe piciorul de lemn al justiției. Cât timp nu exista monitorizare cu brățară, iar un sărman panicat care sună la 112 e amendat pe motiv că echipajul n-a găsit la fața locului sânge, o să tot auzim de crime sălbatice, iar autoritățile se vor lăuda cu intervenții prompte și profesioniste. O să dea cineva socoteală pentru tracasarea victimei urmată de moartea acesteia pe motiv de pasivitate din partea autorităților? Evident că nu, când s-a mai întâmplat așa ceva în România? Mortul e vinovat și autoritățile și-au făcut datoria. Mentalitatea de milițian încă nu a fost depășită de polițistul român care, în loc să cerceteze, împarte amenzi de liniștire. Amendează pe toată lumea și victima reală se va gândi de două ori și mai bine când va fi pusă în situația de a apela serviciul unic de urgențe. Și bătut, și cu banii luați, nu mai bine îți ții gura?
Acum ceva vreme o femeie a fost deznodată în bătaie de soțul cu apucături. A fugit de acasă și a cerut ajutorul autorităților. În loc să i se ofere un adăpost, autoritățile au dus-o acasă și i-au pus în vedere individului „că dacă mai face odată așa ceva…” Cât credeți că a durat până s-a întâmplat? Poliția nici nu a apucat să iasă pe poartă că individul deja își fugărea consoarta cu toporul. A ajuns în fața judecătorului, dar s-a considerat că nu e chiar așa de periculos, făcea spectacol, așa că a fost trimis acasă și i s-a pus iar în vedere „dacă mai face odată așa ceva”. Femeia a scăpat fugind din țară. România a ajuns țara în care o femeie trebuie să moară ca să fie crezută, dar nici asta nu e de ajuns, deoarece românul judecă, nu se înghesuie să ajute. Un ordin de protecție valorează cât o hârtiuță de la un automat de parcare, iar un apel disperat la 112 se soldează cu amendă, nu cu ajutor. În loc să protejeze victimele, statul român le pedepsește preventiv — pentru că deranjează cu suferința lor un sistem care funcționează doar pe hârtie și în comunicate de presă, iar instituțiile funcționează ireproșabil doar în cadrul unor antrenamente mediatizate din plin, să știe cetățeanul pe ce să se bazeze.
