Gata, s-a terminat. În prima zi din lună românii au scos tricolorul din dulap, l-au întins pe balcon să vadă vecinii cât de patrioți sunt ei, au pus la boxe „România mândru plai” și „Suntem români mereu”, că nu mai ține cu „Deșteaptă-te române”. Cântece ușurele, cu linie melodică antrenantă, dar versuri siropoase, un indiciu cât se poate de clar că, în ceea ce privește cultura, accelerăm spre baza pantei. S-avem iertare, dar e aiurea de tot să bagi în aceeași melodie chestii de genul „am fost mereu stăpâni” și „și n-am dus lipsă de dușmani”. Păi ori suntem stăpâni, ori nu mai suntem, vorba unui filozof de cartier. Mai e și chestia aia cu „români de multe mii de ani”, care nu prea are legătură cu adevărul istoric, dar dacă prinde la public…
Și-au pus românașii și steaguri la mașină, așa, să le antreneze pentru coarnele de ren, dar în afară de afișat steaguri comportamentul în trafic nu s-a schimbat câtuși de puțin. Claxoane și înjurături, dispreț total pentru regulile de circulație, eventual și ceva trascău la purtător, că doar a fost ziua națională și românașul a băut în cinstea țării. Suntem pe primul loc în Uniune la consum de alcool și performanța asta cere perseverență și implicare. În timp ce alte state au redus consumul de trascău, românii l-au crescut, să fie siguri că nu-i ajunge nimeni din urmă.
Așa patriot cum se pretinde, românul nu s-a oprit din scuipat coji de semințe pe stradă, că le stă bine alături de chiștocul de țigară și guma îndelung rumegată, deși coșul de gunoi stradal e la doar câțiva pași. S-a îngrămădit românul la fasole cu ciolan, că dădea primăria crăpelniță de pomană. Așa, ca chestie, românul se pretinde patriot și ortodox, nu? Păi nu cumva e oleacă de post, românași patrioți dumneavoastră? A, era gratis, nu? Asta e fățărnicia noastră națională perfectă, un patriotism de sezon, ca bradul de Crăciun. Îl scoatem pe 1 Decembrie, îl împopoțonăm cu luminițe și stegulețe, îl udăm cu țuică și lacrimi de crocodil, iar pe 2 decembrie îl băgăm înapoi în pod până la anul.
E mai ușor să fii patriot o zi pe an – eventual două, că mai vine și 24 ianuarie – decât om decent un an întreg. Mai comod și lipsit de complicații e să îmbraci ia și izmenele cu pretenții de port popular decât să arunci gunoiul unde-i este locul, să-i respecți pe ceilalți, să faci tot ceea ce ar trebui să facă un bun cetățean. Despre asta e patriotismul, despre cetățenie asumată, despre civism, nu despre afișarea ostentativă a simbolurilor naționale, despre agitat steaguri și despre lălăit cântece cu versuri dulcege, dar atât de lipsite de substanță.
Adevăratul patriotism stă în asumare, în comportament, în respect pentru ceilalți – mai ales în asta – nu în zornăială și fanfaronadă. Crezi că ăia care te cunosc prea bine te cred patriot pentru că ai schimbat coarnele de ren cu steagul tricolor? Nu, omule, tu ești tot ăla de ieri și de mâine, doar că ai steaguri la mașină.
Patriotismul ăsta de carton, fluturat o zi pe an și mucegăit în restul timpului, nu ne încălzește cu nimic. Țara nu se construiește cu stegulețe agățate în geam și cu fasole gratis, ci cu responsabilitate, caracter și bun-simț – trei lucruri pe care le afișăm mai rar decât scoatem drapelul din debara. Până nu înțelegem că România nu are nevoie de patrioți de ocazie, ci de cetățeni adevărați, vom rămâne aceeași gloabă împopoțonată pentru paradă: arătăm bine în poze, dar nu tragem nici la deal, nici la vale.
