Incendiul de la Cernobîl se apropie de centrală (video)

0

Autorităţile ucrainene nu au reușit să stingă incendiul forestier izbucnit în urmă în zona de excludere din jurul fostei centrale Cernobîl, locul celui mai grav accident nuclear din istorie, deși au mobilizat și aviaţia. Mai mult, sinistrul s-a extins pe o suprafaţă de peste 35 de hectare de pădure.

Situația de la Cernobîl este foarte gravă. Potrivit activiștilor Greenpeace, frontul de flăcări s-a fi apropiat la mai puțin de doi kilometri de sarcofagul uriaș care acoperă reactorul nuclear distrus de explozia din 1986. De partea lor, autoritățile ucrainene susțin că incendiul nu amenință direct complexul atomic, chiar dacă flăcările se manifestă aproape de acesta.

Oficialii români susțin că nu sunt probleme

Oficialii de mediu din România susține că nivelul de radioactivitate în zonă nu a depășit limitele normale și că pentru România nu e niciun semn de îngrijorare.

În zona incendiului autoritățile ucrainene au instalat trei puncte de monitorizare radiologică, care face parte dintr-un sistem automatizat de monitorizare a radiațiilor (ARMS). Datele ARMS sunt disponibile în timp real la următoarea adresa: http://www.srp.ecocentre.kiev.ua/MEDO-PS/index.php.
Potrivit Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), măsurările echivalente ale ratei dozei în domeniile ARMS din zona nu s-au modificat în mod semnificativ, valorile curente fluctuând în intervalul normal. „
Nu sunt depășite nivelurile de control pentru echivalentul ratei dozei gamma. Conform rezultatelor furnizate de Observatorul Geofizic Central, în intervalul 6-7 aprilie 2020, concentrația în aer a isotopului de Cs-137 la Kiev nu a depășit 1,1×10-4 mBq / m3 valoare care se situează în intervalul normal (conform Normelor ucrainene de securitate a radiațiilor, NRBU-97, PCinhal = 800 mBq / m3). Conform măsurătorilor efectuate de sistemul automatizat de monitorizare a radiațiilor de la Rivne NPP, de la 00:00 la 3 aprilie 2020 până la 15:00 la 7 aprilie 2020, echivalentul ratei dozei a fost la nivelul de 0,09 μSv / h, care este fondul normal de radiații. Corelând aceste informații cu măsurătorile realizate în România în perioada 4-13 aprilie 2020 (prin rețeaua națională RNSRM), confirmăm că nu s-a produs o modificare a radioactivității mediului pe teritoriul României, astfel că nu există o baza reală pentru motiv de îngrijorare”, informează CNCAN.

Ecologiștii susțin că situația e gravă

Pe de altă parte, Yegor Firsov, directorul serviciului de inspecţie ecologică din Ucraina, a postat pe pagina sa de pe Facebook un mesaj conform căruia nivelul radiaților ar fi crescut extrem de mult în zonă. „Avem veşti proaste – nivelul radiaţiilor a trecut de cel normal în centrul incendiului”, a scris Firsov, potrivit „The Guardian”. Postarea sa a fost însoţită şi de o filmare a unui măsurător Geiger, care arăta nivelul radiaţiilor depăşit de 16 ori. Mai mult, responsabilii Serviciului de inspecţie ecologică au declarat că nivelul crescut al radiaţiilor a îngreunat eforturile pompierilor.

Vestea bună e că, deocamdată, direcția vântului e alta decât cea spre România. Autoritățile de mediu botoșănene anunță că monitorizează continuu evoluția radioactivității și factorii meteorologic și că deocamdată nu avem de ce să ne facem griji.

Monitorizare și la Botoșani

Directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani, Eugen Mateciuc, a declarat că situația la noi în județ este una foarte bună din punct de vedere al radioactivității și că vor fi prelevate probe din apa de ploaie care a căzut ieri, care vor fi transmise la București. „Nici stația de la noi și nici cea de pe Toaca (n.r. – prima din țară care semnalează creșterea radiaților) nu a arătat vreo schimbare. Sunt câteva sute bune de kilometri până la Cernobîl, iar particulele radioactive se dispersează în aer. Direcția lor este influențată de direcția vântului, dar și de ploaie care coboară praful radioactiv pe sol. Noi vom prelua probe din apa de ploaie căzută astăzi și le vom prelucra”, a spus Mateciuc.

Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear

Cernobîl a poluat o mare parte din Europa după ce al patrulea reactor a explodat în aprilie 1986, regiunea din apropierea centralei fiind cea mai afectată. Oamenilor nu le este permis să locuiască la mai puţin de 30 de kilometri de centrala nucleară.

Celelalte trei reactoare de la Cernobîl au continuat să genereze electricitate până în 2000, atunci când centrala s-a închis. O „cupolă” protectoare a fost instalată deasupra reactorului 4 în 2016.

+3 -3
se încarcă...