sâmbătă, decembrie 14, 2024
AcasăInternaționalRăzboiul din Ucraina a devenit cel mai costisitor din istoria omenirii

Războiul din Ucraina a devenit cel mai costisitor din istoria omenirii

Un studiu german arată că războiul din Ucraina poate fi considerat deja cel mai costisitor conflict militar din istorie.


Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro

*Baza legală poate fi consultată AICI.


Conform unui studiu publicat zilele trecute de Institutul Economic German, „prețul” războiului din Ucraina se ridică, după doar un an, la peste 1,6 trilioane (1,6 mii de miliarde) de dolari, sumă ce reprezintă valoarea pierderilor provocate întregii economii globale de conflictul declanșat de Putin. În cazul Ucrainei, pierderile directe, provocate de distrugeri, dar și cele economice indirecte depășesc deja 600 de miliarde de dolari. Comparativ, cel de-al Doilea Război Mondial – cel mai devastator conflict din istorie, desfășurat pe parcursul a aproape 6 ani – a costat între 1 trilion și 4 trilioane de dolari, estimări făcute la valoarea din prezent a dolarului.

Un atac masiv cu rachete costă şi 700 de milioane de dolari

O singură rachetă rusească Kalibr lansată de pe mare costă 6,5 milioane de dolari

Războiul declanșat de Putin în Ucraina este primul mare conflict militar din Europa după al Doilea Război Mondial, desfășurat la scară largă, în care sunt angajate două state aflate aproape la paritate din punct de vedere al forțelor implicate și a tipului de armament folosit și care consumă zilnic cantități enorme de muniție, inclusiv rachete de ultimă generație, extrem de costisitoare. De pildă, un singur atac masiv cu rachete balistice sau de croazieră trase de Rusia poate ajunge să coste și 700 de milioane de dolari pe zi. Dar cheltuielile militare pe armele și munițiile trase zilnic reprezintă doar un procent din costul total, economic și social, al acestui război.

Ucraina și Rusia consumă o cantitate enormă de muniții

Invazia armatei ruse în Ucraina a provocat deja pierderi economiei globale estimate la 1,6 trilioane de dolari, conform experților Institutului Economic German. De exemplu, doar în cazul Germaniei, cea mai mare economie a Europei, costul războiului din Ucraina a ajuns la 160 de miliarde de euro, echivalentul a 4% din PIB. Pentru anul 2023, Institutul Economic German estimează noi pierderi globale de 1 trilion de dolari, ca urmare a războiului. Estimările referitoare la costul economic al celui De-al Doilea Război Mondial (1939-1945) variază între 1-4 trilioane de dolari actuali. În condițiile în care războiul din Ucraina va continua și în 2023, acesta „va costa” aproape cât valoarea maximă estimată a conflictului mondial desfășurat pe parcursul a aproape 6 ani. Ca o comparație, costul unui tanc american Sherman era, în 1942, de 33.000 de dolari, echivalentul a 550.000 de dolari din prezent. În schimb, costul unui tanc modern Abrams ajunge la peste 32 de milioane de dolari, în condițiile în care SUA a aprobat recent un contract în valoare de 3,75 miliarde de dolari pentru furnizarea de 116 de astfel de tancuri Poloniei. Tot comparativ, 10 ani de război în Afganistan au costat SUA aproape un trilion de dolari. De altfel, trupele NATO consumau într-o lună cantitatea de muniții trasă acum de Ucraina într-o singură zi.

Ajutorul militar al SUA, aproape 50% din PIB-ul României

Doar ajutorul militar acordat de SUA Ucrainei a depășit suma de 111 miliarde de dolari. Din această sumă, 47 de miliarde de dolari au fost deja furnizați Ucrainei, sub formă de ajutor militar, în perioada 24 februarie 2022 – 15 ianuarie 2023, conform BBC. Casa Albă spune că sprijinul pentru Ucraina va continua.

Prima tranșă de ajutor acordat Ucrainei, de 13,6 miliarde de dolari a fost aprobată de Congresul SUA în luna martie 2022. A doua tranșă, de 40 de miliarde de dolari, a fost aprobată în luna mai 2022. A treia tranșă, de 13,7 miliarde, a fost aprobată în septembrie același an. Cea mai recentă tranșă, de peste 44 de miliarde, a fost aprobată în decembrie 2022 de către Congresul SUA. În total, peste 111 miliarde de dolari reprezintă valoarea ajutorului militar al SUA pentru Ucraina. Comparativ,  PIB-ul României este în jur de 237 miliarde de euro.

Kievul depinde de ajutoare financiare externe

În acest moment, Ucraina este în pragul colapsului economic: după ce PIB-ul țării a scăzut la 33%, ca urmare a agresiunii ruse, țara are nevoie de finanțări externe de 3-4 miliarde de dolari în fiecare lună, pentru funcționarea instituțiilor statului. Înainte de război, PIB-ul Ucrainei era în jur de 200 de miliarde de dolari. Conform Kyiv School of Economics, pagubele provocate de armata rusă strict asupra infrastructurii economice se ridică la peste 137 miliarde de dolari. Aceste pagube includ 344 de poduri, 440 de instituții de învățământ, 173 de spitale și sute de mii de locuințe (complet distruse ori avariate parțial), se arată într-un raport al Institutului de Studii Strategice de la Londra (RUSI). Producția de oțel a Ucrainei a scăzut la 70%. De asemenea, 26% din terenul arabil al țării nu a putut fi folosit (fie pentru că se află în teritoriile sub ocupație militară rusească, fie pentru că e inutilizabil (distrus, aflat în zonele de pe linia frontului, ori „contaminat” cu mine). Drept consecință, producția de grâu a Ucrainei a scăzut cu 40%.

Pagube de 100 de miliarde de dolari lunar

Un raport realizat de Banca Mondială după șase luni de război prezenta următoarele cifre: 97 miliarde de dolari reprezentau „pierderi directe”. La acestea s-au mai adăugat pierderile „indirecte” și cheltuielile suplimentare provocate de afectarea rutelor de transport și de producție, ca urmare a războiului, estimate la la 252 de miliarde de dolari. Costurile de reconstrucție – calculate la data de 1 iunie 2022 – se ridicau deja la 349 miliarde de dolari. De asemenea, alte 105 miliarde de dolari erau necesari pentru „nevoi și urgențe pe termen scurt”. În total, după doar 6 luni de război, vorbim despre un cost de peste 601 miliarde de dolari, în cazul Ucrainei (252 de miliarde de dolari pierderi directe și indirecte + alte 349 de miliarde, necesare reconstrucției). Un think-tank din Canada a încercat să cuantifice inclusiv „costurile umane” ale războiului, luând în calcul inclusiv cheltuielile pe termen lung în cazul refugiaților, cele pentru tratarea răniților, mutilaților sau a traumelor ori afecțiunilor psihice etc. Astfel, costurile economice au fost estimate la 4,2 trilioane de dolari (pierderi economice globale, plus cele ale economiilor Ucrainei, Rusiei și Belarusului), iar „costurile umane” la 4,7 trilioane de dolari. În total: 8,9 trilioane de dolari.

Cât l-a costat pe Putin

Conform calculelor făcute de revista Forbes Ucraina, Rusia cheltuise, după 9 luni de război, 82 de miliarde de dolari – un sfert din bugetul acordat apărării – în acest război. În condițiile în care un obuz de artilerie este estimat la circa 1.000 de dolari, iar artileria rusă trăgea în vara lui 2022 între 10.000 – 50.000 de proiectile, un calcul simplu arată că armata lui Putin cheltuia peste 5,5 miliarde de dolari doar pe obuze, chiar dacă între timp nici măcar armata rusă nu se mai poate lăuda cu astfel de cifre. În plus, Rusia a tras peste 4.000 de rachete balistice sau de croazieră. De exemplu, în atacul masiv cu rachete declanșat în octombrie de Rusia împotriva orașelor și infrastructurii energetice ucrainene, au fost trase 84 de rachete a căror valoare însumată a fost estimată între 400-700 de milioane de dolari. Rachetele Kalibr sunt estimate la 6,5 milioane de dolari bucata.

Abia de acum se simt efectele în Rusia

Potrivit unei analize independente efectuate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), economia Rusiei va continua să scadă în 2023. Se preconizează că PIB-ul său va scădea anual cu 2,3% în scenariul cel mai optimist și cu 5,6% în scenariul cel mai pesimist. Șeful Băncii centrale a Rusiei a anunțat că PIB-ul țării va înregistra o scădere de 3%. Înainte de declanșarea invaziei în Ucraina, guvernul rus se aștepta la o creștere economică de 3% în anul 2022. Deși economia rusă s-a dovedit în 2022 a fi mult mai rezilientă în fața sancțiunilor occidentale, pușculița cu bani a Kremlinului începe să secătuiască, arată Bloomberg: Rusia a înregistrat deja în luna ianuarie un deficit bugetar uriaș – cel mai mare din ultimii 25 de ani. Practic, războiul economic împotriva lui Putin abia a început.

 

Deja ai votat!

AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!

„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.

REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE

Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.

Botoșani
cer senin
-5.6 ° C
-5.4 °
-6.1 °
92 %
3.4kmh
2 %
sâm
2 °
Dum
5 °
lun
7 °
mar
10 °
mie
9 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Oricum vine Moșul din nou, așa mai scapi de jucăriile mai mari decât copilul.

EDITORIAL

Evenimentele ultimelor zile, dar mai ales reacția autorităților, ne-au demonstrat încă odată, deși nu era necesar, ce balamuc de țară a ajuns România. Ce...

EPIGRAMA ZILEI

Seara, când a primit cardul I-a spus după un suspin, Că-i inteligent ca gardul Și frumos precum un ... PIN!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...