Povestea vorbei – Originea numelor zilelor săptămânii la popoarele europene

0

Ziua de vineri este legată la români, pe filiera latină, de zeița Venus/Venera (cuvântul derivă din proto-indo-europeanul „wenh” = a dori, a iubi), zeița iubirii și a frumuseții la romani, asociată și cu fertilitatea și nașterea. Romanii îi spuneau acestei zile „Veneris dies”, iar grecii „hemeris Aphroditis”, adică „ziua Afroditei”, Afrodita fiind echivalentul mitologic al grecilor pentru Venus. Pe filieră latină au moștenit denumirea zilei de vineri atât spaniolii („viernes”), cât și francezii („vendredi”). La germanici și nordici, ziua de vineri este asociată cu Freya, divinitate feminină asemănătoare Venerei și Afroditei, fiind zeița dragostei, frumuseții, căsătoriei și fertilității. De aceea, englezii numesc ziua de vineri „friday”, iar germanii „Freitag”, în ambele cazuri cu înțelesul de „ziua Freyei”. Grecii moderni au dat zilei de vineri numele Sfintei Parascheva („Parascheυé”), aceasta însemnând chiar vineri în greacă, iar sub influența lor, în folclorul românesc, această zi e consemnată ca „Sfânta Vineri”. Rușii îi spun acestei zile „piatnița”, adică „a cincea” zi a săptămânii. Să mai consemnăm faptul că zeița Venus este considerată strămoașa romanilor, fiind mama lui Aeneas, că numele zeiței a fost dat și planetei Venus, a doua planetă de la Soare, cunoscută la noi și ca Luceafărul de dimineață și Luceafărul de seară, dar și că Sfânta Cuvioasă Parascheva, ale cărei moaște odihnesc la Catedrala Mitropolitană din Iași, este considerată ocrotitoarea/protectoarea Moldovei. Numele zilei de sâmbătă, la toate popoarele neolatine, derivă, prin filiera latină „sabbatum”, din ebraicul „Shabath”, însemnând „El S-a odihnit”, ca un omagiu adus Lui Dumnezeu care, după ce A creat universul în primele șase zile, în a șaptea zi S-a odihnit. Spaniolii spun, prin urmare, acestei zile „sabado”, iar francezii „samedi”, un derivat din franceza veche, tot din latină. La români, numele zilei provine de asemenea din latină, având ca intermediar cuvântul „sambatum”, din latina vulgară. Influența ebraică se simte și la germani, la care ziua de vineri este „samstag” (cuvântul are aceeași rădăcină precum cel francez), greci („sábbato”) sau ruși („subbóta”). Englezii, în schimb, au numit ziua după zeul roman Saturn, asociat cu muncile agricole, roadele pământului, bunăstarea dar și cu timpul, sâmbăta la englezi fiind numită „saturday”. Saturn este și numele dat celei de-a șasea planete de la Soare. În sfârșit, ziua de duminică era, inițial, ziua soarelui, atât la romani („solis dies”), cât și la greci („hemera helio”). Într-o parte a Europei și a Americii Latine, duminica este considerată a șaptea zi a săptămânii, în timp ce în SUA, Brazilia și Bisericile catolică și ortodoxă este prima zi a săptămânii, urmând tradiția mai veche iudaică. Odată cu apariția creștinismului, duminica devine ”Dominus dies”, adică „ziua Domnului”, de aici cuvintele „duminică” (în română), „domingo” (spaniolă) și „dimanche” (franceză). În engleză, duminica a rămas ziua soarelui – „sunday”, la fel și în germană – „sonntag”, în timp ce grecii îi spun acestei zile „Kiriaké”, derivat al cuvântului „Kyrios”, care înseamnă „Domnul”, iar rușii „Vaskrisénie”, adică „Învierea Lui Hristos”. Pentru toți creștinii, duminica este zi de odihnă, în care credincioșii participă la Sfânta Liturghie.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Images of Venus music video – YouTube

Picturi celebre reprezentându-le pe zeițele Venus/Afrodita, totul pe acompaniament muzical

Zeița nordică a dragostei, familiei și frumuseții, Freya, într-o reprezentare a pictorului suedez Nils Blommér (1816-1853). A dat numele zilei de vineri popoarele germanice și nordice. Într-un car înconjurat de nori, tras de pisici, simbolul domesticului/familiei, este înconjurată de copii Amorași

Icoana și racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, numită și Sfânta Vineri în folclorul românesc și considerată ocrotitoarea Moldovei

Saturn, zeul roman care a dat numele zilei de sâmbătă la englezi. Pictură a lui Caravaggio (1571-1610)

Disc solar din argint, datând din secolul al III-lea d. Hr., avându-l în centru pe Sol Invictus (Soarele de Nebiruit). În epoca romană imperială târzie era, totodată, patron spiritual al soldaților. Până la creștinism, romanii îi dedicaseră ziua de duminică (Solis dies). La englezi și germani, numele zilei de duminică s-a păstrat din tradiția păgână romană precreștină.

Deja ai votat!
se încarcă...