Istorii vechi din Botoșani – Sate din ocol ajunse proprietate particulară – Stâncești

0

La 7 aprilie 1662, Toderaşcu Albotă, biv vel spătar, vinde surorii sale, Sultana, măritată cu Gavril Brăescu stolnicul, pentru 60 de lei, un rând de pământuri din Stânceşti, alese dinspre hotarul Cătămărăştilor, ce-i era lui moştenire de la tatăl său, Pavel Albotă vornicul de poartă. Cu acest prilej, sunt menţionate topice precum Drumul ce merge la Poiana Armancii, Prisaca veche, Pometul de la Viişoara numit Pometul lui Măzăran.

Acelaşi Gavril Brăescu, fost vornic de Botoşani, se învoieşte cu Gheorghe Ciudin armaşul, cumnatul său, să stăpânească împreună un rând de pământuri din hotarul Stânceştilor, două locuri de prisacă şi vie cumpărate de cumnatul său de la Toderaşcu <Albotă> fost spătar, restituindu-i pe jumătate 11 lei, bani bătuţi şi trei boi.

Simţindu-şi sfârşitul aproape, Gavril Brăescu stolnicul lasă prin diată fiului său, Solomon Brăescu, un ţigan la Stânceşti, feciorul lui Pojâjcă al lui Grigore, pentru ca un an mai târziu, la 8 decembrie 1702, să-i vândă lui Costaşco Pancu vornicul (de Botoşani, n.ns.) un rând de pământuri din Stânceşti, cu 50 de lei bani gata şi cu zapisele de cumpărătură pe care le-a avut de la cumnatul său Toader, feciorul lui Pavel Albotă jitnicer, ale căruia fuseseră aceste pământuri, alese dinspre hotarul Cătămărăştilor.

La 12 iunie 1703, Maria – soţia răposatului stolnic Gheorghe Ciudin – vinde fiului ei, Negoiţă Ciudin, fost comis, din partea de moşie rămasă de la soţul ei toate părţile sale  de baştină şi de cumpărătură din Cătămărăşti şi jumătate de rând de pământuri din Stânceşti, cu un loc de prisacă şi cu vii, pentru 120 de lei bătuţi. Văduva lui Ciudin armaşul vinde partea acestuia din rândul de pământuri din Stânceşti cumpărat, la 5 mai 1670, de cumnatul său Gavril Brăescu, de la Toderaşcu Albotă şi pe care cei doi s-au înţeles să îl stăpânească împreună.

La 20 decembrie 1706, Sultana, soţia lui Gavril Brăescu stolnicul, care murise probabil între timp şi care vânduse lui Pancu vornicul o parte din Cătămărăşti, a Cerceloaei, soţia acestuia, cu 60 de lei, mărturiseşte că dă partea ei din Cătămărăşti pentru pământurile din Stânceşti, pentru că bărbatul ei vânduse rău acea parte de moşie.

La 3 noiembrie 1707, feciorii stolnicului Gavril Brăescu dau mărturie pentru părţile de baştină şi de cumpărătură pe care le au în Cătămărăşti, rămase de la mama lor Sultana, dintre care o parte fuseseră vândute lui Pancu, vornicul de Botoşani. În ceea ce priveşte pământul din hotarul Stânceştilor, pe care tatăl lor îl vânduse aceluiaşi Pancu, ei au găsit zapisul vânzării la Vasile, fratele lui Negoiţă Ciudin, fapt pentru care feciorii Brăescului vor cerceta şi dacă vor găsi vreo scrisoare cum că Ciudin a întors pe jumătate banii lui Pancu pentru acel pământ, Pancu să le mai dea lor încă 30 de lei şi să-l stăpânească în jumătate.

La 20 iunie 1708, Mihai Racoviţă voievod dă carte lui Neculai Buhuş biv vel armaş şi lui Solomon Izmană căpitan ce avea locuri în megieşita moşie a Ruşilor, pentru a hotărnici nişte pământuri la Stânceşti, ale lui Stroici spătarul. Acelaşi Stroici spătarul îi dă mărturie lui Toader Calmăş, la 4 februarie 1716, că împrumutându-se de la el cu 100 de lei noi, acesta din urmă a luat zălog moşia Stânceşti, două urice (probabil cele date lui Toader aprod de către Simion Movilă, n.ns.) şi şase zapise, cu vecinii de acolo şi cu heleşteu, pe care Stroici i le va înapoia când va primi banii. Stroici spătar mai face menţiunea, „cu condeiul său”, că din cele două urice zălogite unul era cu pecete, celălalt fără.

 

Mic dicționar de termeni istorici:

 

Biv vel spătar – fost mare spătar, marele spătar fiind membru al sfatului domnesc și comandant al armatei;

Stolnic – dregător a cărui sarcină era supravegherea bucătăriei și meselor domnești;

Diată – testament;

Jitnicer – dregător ce avea ca atribuții strângerea, păstrarea și distribuirea cerealelor;

Armaș – dregător care executa, prin călăi, hotărârile ce pedepseau cu moartea sau mutilarea și se ocupa de prinderea, întemnițarea și cercetarea celor vinovați de crime, putând folosi tortura pentru smulgerea declarațiilor.

 

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

 

 

 

Deja ai votat!
se încarcă...