După Recensământul Populației și Locuințelor, runda 2021 (RPL 2021), județul Botoșani iese în evidență la nivel național prin cel puțin două comune în care numărul locuitorilor a crescut foarte mult și aparent nejustificat. Asta în contextul în care în aceste localități nu sunt mari centre economice. Este vorba despre comunele Vârfu Câmpului și Ripiceni care sunt de aproximativ două ori mai populate decât la ultimul recensământ realizat în 2011.
Astfel, potrivit datelor la Vârfu Câmpului sunt 7077 de locuitori față de 3.420 de locuitori în 2011. Iar Ripiceni are 3.794 de locuitori, în creștere evidentă față de 2011 când erau 1.917 locuitori. Alături de aceste comune, suspecte de supradimensionare, este și orașul Darabani. Conform rezultatelor provizorii ale RPL 2021, acesta este cel mai mare oraș din județ, cu 11.948 de locuitori. La ultimul recensământ Darabaniul avea 9.893 de locuitori.
Explicația ar fi că aceste două comune și orașul Darabani sunt ţinte predilecte ale imigrației formale basarabene și ucrainene, moldovene. Adică basarabenii și ucrainenii vin pentru a obține cetățenie românească. Printre motivele pentru care aceștia vor să obțină cetățenie se află faptul că astfel basarabenii pot circula și munci în UE, iar ucrainenii la fel, plus faptul că cei cu dublă cetățenie pot evita și înrolarea pe front în contextul războiului din țara vecină.
Mai multe comune pe plus
Aceste unități administrative înregistrează cele mai mari creșteri, însă, sunt mai multe comune din județ care au crescut. Astfel, populația comunei Cristești este de 4.907 de locuitori, iar în 2011 erau 2.259 de locuitori. La fel și comuna Curtești. Potrivit datelor provizorii, comuna este locuită de 6.133 de persoane, iar în 2011 erau 4.784.
Lista continuă cu comuna Păltiniș, care are 4.145 de locuitori, față de 2.794 câți erau înregistrați în 2011. Diferențe mai mici s-au înregistrat la Răchiți (5.212, iar în 2011 4.443), Coșula (3.152, iar în 2011-2.944), Cordăreni (1.87, în 2011 erau 1.786), Drăgușeni (3.360, iar în 2011 erau 2.530), orașul Flămânzi are 10.561 de locuitori, în creștere ușoară față de 2011 când erau 10.136 de locuitori.
Urmează Hănești care are 2.562 de locuitori, iar în 2011 erau 2.176 de locuitori, Prăjeni (3.267, iar în 2011- 3.210), Roma (3.513, iar în 2011-3.249 de locuitori), Stăuceni are 3.873 de locuitori, iar în 2011 avea 3.619, Todireni 3.344, respectiv 3.323 de locuitori în 2011, iar populația Leordei a crescut puțin: în prezent are 2.236 de locuitori, iar în 2011 2.181. Diferențe mici s-au înregistrat și la Dângeni, unde potrivit RPL 2021 sunt 3.053 de persoane, iar în 2011 erau 3.033 și Dersca, unde sunt 3.240 de persoane, iar la ultimul recensământ din 2011 erau 3.124 de locuitori.
Diferențe apărute de la autorecenzare
O altă explicație pentru care, în general, locuitorii din comune, localități au crescut, iar la orașe au scăzut, este dat de faptul că la oraș oamenii s-au autorecenzat, pe când în mediul rural recenzorii au completat certificatele, aceștia, de altfel, fiind plătiți la numărul de certificate complicate. Așa se poate explica creșterea nejustificată a populației în mediul rural. O cifră mare este în interesul primăriilor, asta deoarece Recensământul va aduce modificări în structura administrației locale.
În funcție de populație se modifică și structura politico-administrativă, adică numărul de consilieri, parlamentari mai puțini, europarlamentari mai puțini, numărul de medici alocați pe fiecare comună, UAT, în funcție de ce va ieși la recensământ. Deci, în funcție de numărul populației dintr-un anumit UAT (n.r unitate administrativ teritorială) se stabilește numărul de consilieri locali, implicit indemnizația primarului, a viceprimarului, respectiv indemnizația consilierilor locali. Indemnizația consilierilor locali este o zecime din indemnizația primarului.
Pe județ este un minus de aproape 20.000 de persoane
Potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor- runda 2021, desfăşurat în perioada 14 martie- 31 iulie 2022 392.821 de botoşăneni îşi au reşedinţa obişnuită pe teritoriul judeţului Botoşani. Comparativ cu recensământul din octombrie 2011, se remarcă o scădere de 19.805 persoane.
Analiza datelor indică o migrare a populaţiei dinspre mediul urban către cel rural, dar ruralul apropiat de centrele urbane. Numărul populației rezidente de sex feminin este de 197.437, în timp ce numărul bărbaţilor cu reşedinţa obişnuită în judeţul Botoşani este de 195.384. Cei mai mulţi botoşăneni, 32.919, se încadrează în grupa de vârstă 50- 54 de ani, următoarea grupă de vârstă ca mărime fiind cea cu vârsta cuprinsă între 45 şi 49 de ani, cu 31.163 persoane.
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Botoşani se situează pe locul 21 în ierarhia judeţelor precum şi municipiului Bucureşti.
Fenomenul de îmbătrânire ia proporții
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, iar natalitatea în scădere este vizibilă pe fiecare categorie de vârstă a minorilor. Dacă în categoria de vârstă 15- 19 ani, se înregistrează o populaţie rezidentă de 26.228 de persoane, numărul copiilor scade treptat, ajungând la 21.689 de persoane în categoria 5-9 ani, respectiv 18.898 de copii cu vârsta între 0 şi 4 ani.
În cadrul Macroregiunii Nord-Est, judeţul Botoşani se situează pe penultimul loc ca număr de populaţie, în condiţiile în care judeţul Bacău numără 601.387 de persoane, iar Vaslui- 374.700. În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor a scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
În județ, comuna cea mai mică este Adăşeni cu 1.328 de locuitori (în scădere față de RPL 2011 când s-au recenzat 1.388 locuitori), păstrându-şi locul în ierarhia unităţilor administrativ- teritoriale ca număr de populaţie. Cea mai mare comună din județ este Mihai Eminescu care a crescut față de RPL 2011 cu 1.684 de persoane, de la 6.954 persoane în 2011 la 8.638 persoane în 2021. În schimb, orașul Bucecea este cel mai mic oraș din judeţ ca număr de rezidenţi, cu 4.171 locuitori în 2021 față de 4.274 locuitori în 2011).
Populația municipiului reședință este în scădere
Municipiul- reşedinţă de judeţ numără 89.987 de persoane cu reşedinţa obişnuită în Botoşani, în scădere faţă de RPL 2011 când 106.847 de persoane declarau că au reşedinţa obişnuită în Botoşani. În privinţa municipiului Dorohoi, rezultatele RPL 2021 indică faptul că 22.893 de persoane declară că au reşedinţa obişnuită în cel de-al doilea municipiu al judeţului, comparativ cu 24.309 de persoane în 2011. Localitățile din județ care nu au înregistrat modificări importante de populație între cele două recensăminte sunt Vlădeni (4.561 de persoane, iar în 2011- 4560), Broscăuţi (2915 -2928 în 2011), Conceşti (1780- 1761) și Dângeni (30530 – 3033, în 2011).
Structura etnică și confesională
La RPL 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
Potrivit liberei declarații a botoşănenilor care au declarat limba maternă, structura populației din județului după acest criteriu se prezintă astfel: pentru 351.872 persoane, limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. 3.210 persoane au declarat limba romani ca fiind limbă maternă, 1.154- limba ucrainiană, 417- limba rusă, 72 de persoane- limba italiană, 23 de persoane- limba maghiară. În cazul a 35.936 de rezidenţi botoşăneni, limba maternă nu a fost declarată.
În ce priveşte religia declarată de cei 392.821 de botoşăneni recenzaţi, 337.508 se declară ortodocşi, 11.164 de botoşăneni se declară penticostali, 1.125 de persoane sunt creştine după Evanghelie, 897 de botoşăneni sunt creştini de rit vechi, 769 de persoane se declară baptiste iar 547 de persoane sunt romano- catolice, potrivit religiei. De asemenea, 367 de botoşăneni declară că nu au religie, 306 botoşăneni se consideră atei, iar 97- agnostici.
Primele date ale recensământului de anul trecut arată și că judeţul Botoşani pierde tot mai mult contactul cu judeţele dezvoltate ale ţării, iar decalajele la capitole esenţiale se adâncesc. Potrivit datelor, județul nostru se află în coada topului naţional la nivelul studiilor, ponderea celor cu studii superioare fiind mai mică de 8%. Asta înseamnă că mai puţin de unul din 10 locuitori a terminat o facultate. Alături de Botoșani (7,9%) se află județele Vaslui (7,2%) și Călărași (7,4%).
Jumătate dintre rezidenți sunt căsătoriți
Din populația rezidentă a județului de 392.821 persoane, 186.389 persoane sunt căsătorite, iar 164.816 persoane nu au fost niciodată căsătorite. De precizat aici este faptul că în calculul persoanelor necăsătorite au fost luate inclusiv cele din categoria de vârstă 0-14 ani. La nivelul judeţului Botoşani sunt 21.912 persoanele văduve şi 19.704 persoane divorţate.
RPL 2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital.
