Guvernul Ciucă a fost obligat de instanță să organizeze alegeri locale parțiale în cel puțin 51 de localități din România, șterse de pe harta electorală. Printre acestea se numără şi o localitate din judeţul Botoşani.
Potrivit HotNews, decizia a fost luată de Curtea de Apel București într-un proces deschis de Forța Dreptei. Conform unei adrese a Autorității Electorale Permanente, înaintată Guvernului în octombrie 2022, în România sunt cel puțin 51 de localități în cazul cărora sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre comune și orașe în care edilii care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul fie că au fost condamnați definitiv, fie au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze sau fie au decedat.
Comună rămasă fără primar
În această situaţie se numără şi comuna Blândeşi, din judeţul Botoşani. Aici în decursul unui singur an comuna a rămas fără primar și viceprimar, ambii pierzându-și mandatele după ce au fost găsiți în neregulă de către inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI).
În fapt, primarul comunei Blândești, Stelian Maxim, a fost propus de Partidul Național Liberal (PNL) la funcția de primar, la alegerile locale din septembrie 2020, deși în septembrie 2017 fusese găsit în conflict de către ANI. Este drept, decizia ANI a fost atacată în instanță, prezumția de nevinovăție funcționând și în acest domeniu. Doar că motivele conflictului de interese erau limpezi și evidente – în calitate de consilier local și ulterior de primar a participat și votat mai multe hotărâri ale Consiliului Local privind administrarea imașului comunal, deși era beneficiar direct.
Stelian Maxim a pierdut definitiv procesul cu ANI și în iunie 2021, la mai puțin de un an de la realegerea lui ca primar, prefectul de atunci, Dan Nechifor, a fost nevoit să emită ordinul privind suspendarea lui din funcție.
Şi viceprimarul a fost destituit
Chiar dacă Stelian Maxim a contestat în instanță ordinul prefectului, atribuțiile funcției de primar au fost preluate de viceprimarul comunei, Mihaela Băghiceanu (PNL), urmând ca la următoarele alegeri anticipate ce vor fi stabilite de Guvern să fie organizate alegeri parțiale în comuna Blândești pentru desemnarea noului primar. Doar că și Mihaela Băghiceanu, desemnată viceprimar și care a preluat funcția de primar anul trecut după destituirea lui Stelian Maxim, a fost propusă pe listele de consilieri locali de PNL la alegerile din 2020 deși se afla într-o postură oarecum asemănătoare cu cea în care era primarul. În mai 2019, ea fusese găsită în situație de incompatibilitate de inspectorii ANI.
Așa se face că la mai puțin de doi ani de la alegerile locale din septembrie 2020, cei doi aleși liberali, găsiți în neregulă de ANI, au fost suspendați din funcție tocmai de prefecții liberali, colegi de partid, care au trebuit să aplice legea.
Ce prevede legea
Potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat să organizeze alegeri locale parțiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea consiliului local. Instituția care constată este prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informeză Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor.
Etapele sunt bine delimitate în lege, însă Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă nu se grăbesc să le pună în practică. Astfel s-au creat situații atipice cum este cazul orașului Sîngeroz-Băi, care nu mai are primar de doi ani.
Fostul președinte al AEP Constantin-Florin Mitulețu Buică susținea că procedura de declanșare este blocată din cauza vidului legislativ. „Este un vid legislativ cine declanșează alegerile parțiale. Dacă la alegerile la termen situația este clară, la alegerile parțiale pentru că au fost reglementări separate pe codul administrativ și din cauza contestărilor în instanță a decizilor prefecților de vacantare a mandatelor, nu există o autoritate care se declașeze efectiv această procedură”, a spus aacesta.
El afirma că ordinul prefectului prin care se vacantează funcția se contestă în instanță pe diferite căi. Acesta susține că în Codul administrativ nu este clar reglementat momentul în care se oprește procedura de contestare a unui act administrativ în constatarea unor hotărâri judecătorești, potrivit HotNews.
