În fiecare an, pe 24 iunie se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele sau Drăgaica, dar şi Ziua Iei.
Potrivit calendarului ortodox, în a doua zi de Rusalii, Biserica cinstește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În lumea satului tradițional, această zi are și o altă semnificație, fiind asociată cu Sânzienele, zânele bune care aduc noroc și belșug. Sărbătoarea mai poartă denumirea de Drăgaica, fiind respectate, în diferite zone ale țării, mai multe tradiții și superstiții transmise din generație în generație.
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Astfel, în ziua de Sânziene se joacă Drăgaica, dans ritual asemănător Călușului. Mai multe fete se îmbracă în haine bărbătești și, însoțite de un muzicant, străbat ulițele satului, scrie Antena3.
Una dintre fete se îmbracă în mireasă, fiindu-i interzis să se căsătorească timp de trei ani, după ce a fost Drăgaică. De asemenea, potrivit credinței populare, în noaptea de Sânziene, cerul se deschide, iar zânele încep să cânte și să danseze.
În această noapte, tinerii adună plante de leac, printre care și flori de sânziene, pe care fetele nemăritate le vor purta în sân sau în păr, astfel încât să-și întâlnească mai repede alesul.
Fetele necăsătorite fac un buchețel din flori de sânziene, apoi îl leagă cu ață roșie și în pun sub pernă, urmând să-și viseze ursitul. Se spune că Sânzienele îi pedepsesc pe cei care nu respectă tradițiile în această zi, aruncând blesteme peste aceștia. Totodată, potrivit credințelor populare, în noaptea de Sânziene, animalele grăiesc cu glas de om și, dacă le asculți, poți afla de la ele toate tainele lumii.
În unele locuri, oamenii lasă afară, peste noapte, flori de sânziene. Dimineața, aceștia beau roua așternută peste flori, crezând că vor fi sănătoși tot restul anului.
