România se află pe locul al patrulea în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata medie a săptămânii de lucru, cu 38,8 ore lucrate, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. Grecii conduc acest clasament, urmați de bulgari și polonezi, în timp ce la polul opus se află țări precum Țările de Jos, Danemarca și Germania, unde media orelor lucrate este cu până la șase ore mai mică.
În ciuda numărului mare de ore petrecute la serviciu, productivitatea rămâne scăzută în statele din estul continentului. Specialiștii explică această discrepanță prin lipsa investițiilor în tehnologie, nivelul redus de automatizare, organizarea deficitară a muncii și gradul mai scăzut de calificare al angajaților.
Informațiile vin de la Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres. Durata obișnuită a programului de lucru săptămânal al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din Uniunea Europeană, a fost în medie de 36 de ore în 2024, în scădere de la 37 de ore în 2014.
Sunt incluse atât persoanele care lucrează cu normă întreagă cât şi cele care lucrează part-time, precizează Eurostat.
Grecia conduce clasamentul
Există diferenţe semnificative în rândul statelor membre. Astfel, cel mai mare număr de ore lucrate într-o săptămână s-a înregistrat în Grecia cu 39,8 ore, Bulgaria cu 39 ore, Polonia cu 38,9 ore şi România cu 38,8 ore.
În România, Grecia sau Bulgaria, deși oamenii lucrează mai mult, tehnologia, capitalul, organizarea muncii și nivelul de calificare nu generează aceeași valoare economică precum în țările dezvoltate. Aceasta ar putea fi o posibilă explicație pentru care deși lucrează mult, cetățenii acestor țări trăiesc mai prost.
În unele țări, numărul mare de ore reflectă lipsa de automatizare, procese birocratice sau echipamente învechite, ceea ce obligă oamenii să muncească mai mult pentru a atinge același rezultat.
Astfel, în contrast, Ţările de Jos au avut anul trecut cea mai scurtă săptămână de lucru cu 32,1 ore, urmate de Danemarca, Austria şi Germania, fiecare cu 33,9 ore.
În 2024, activităţile economice din UE unde s-a înregistrat cea mai lungă săptămână de muncă au fost: agricultură, silvicultură şi pescuit, minerit şi activităţi extractive, şi construcţii, iar cea mai scurtă săptămână de muncă se înregistra în activităţile în care angajatorii sunt gospodării, educaţie, arte, divertisment şi activităţi recreative.
