O parte a utopiei socialiste a supravieţuit la Botoşani. Pe clădirea fostei fabrici „Armonia”, actual sediu al unui hipermarket, a rezistat timpului mozaicul ce prezintă un „ideal de viaţă al societăţii socialiste”. Ansamblul mozaicului din Botoşani a fost inaugurat în prima parte a anilor ‘80, şi este conceput, conform directorului executiv al Direcţiei pentru Cultură Botoşani, Dănuţ Huţu, după ideea pictorului Constantin Piliuţă, din mii de pătrăţele de gresie, ce prezintă într-un fond închis pe „noul om”, realizat din gresie albă, în diferite roluri muncitoreşti. În acelaşi cadru sunt prezentate muncile agricole, cele de inginerie şi cercetare, subliniindu-se astfel egalitatea socială dintre indivizi. Politica socialistă nu era bazată pe ierarhie, ci pe aşa zisa egalitate.
Monument păstrat la cererea Consiliului Local
Ansamblul ar fi putut să dispară în momentul în care hipermarketul Carrefour a început lucrările de deschidere a unui magazin, dar a fost păstrat în urma cererilor făcute de Consiliul Local. Acesta nu are încă vârsta necesară pentru a fi declarat obiect de patrimoniu.
Mozaicurile de acest tip au început să împodobească clădirile din ţările blocului sovietic între anii 1960-1980. De regulă, pe faţadele scolilor erau mozaicuri ce reprezentau pioneri ideali sau oameni de ştiinţă. Faţadele sălilor de sport erau decorate cu medaliaţi olimpici sau cu sportivi. Cel mai des întâlnite erau însă mozaicurile de pe clădirile fabricilor. Ele prezentau specificul fabricii, ori, ca în cazul mozaicului de la Botoşani, „egalitatea socială”. Scopul lor nu era doar de a preamări ideea „omului nou”, ci aveau şi un scop propagandistic, ele fiind „însemnele victoriei socialismului împotriva celorlalte forme de guvernământ”.
