În fiecare an, pe 20 iulie, este cinstit Sfântul Proroc Ilie. El este aducătorul de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. El s-a ascuns de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Potrivit tradiţiei locului, aici se află peştera în care Sfântul Ilie Tesviteanul a stat trei ani şi şase luni, înainte de a urca pe Muntele Sinai. În peştera Sfântului Ilie se păstrează icoana acestuia, în care sfântul este înfăţişat ca fiind hrănit de corbi. Sfinţii Părinţi spun că Moise şi Ilie au fost prezenţi la Schimbarea la Faţă de pe Tabor, pentru a li se îndeplini dorinţa de a vedea faţa lui Dumnezeu prin faţa schimbată în lumina lui Hristos.
Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, în special busuioc, se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. În popor se spune că, după ziua Sfântului Ilie, încep ploile mari de vară. Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.
Sfântul Ilie este ocrotitorul multor biserici şi comunităţi din judeţul Botoşani.
În vechime, de Sfântul Ilie se organizau întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor (numite nedei). Aceste manifestări durau mai multe zile şi reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaşte, atmosfera fiind însufleţită de muzică. La aceste târguri de vindeau produse pastorale, obiecte necesare în gospodărie, unelte şi produse agricole.
