Studenții vor putea vota la alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie în centrele universitare, pe listele suplimentare, dacă au reședința acolo, chiar dacă nu s-au înscris în registrul electoral până pe 22 octombrie, data limită prevăzută de legislația electorală.
Circumscripția electorală e județul
La alegerile parlamentare, circumscripția se stabilește la nivelul județului și nu a unității administrativ teritoriale ca în cazul alegerilor locale. Astfel, deși parlamentarii reprezintă interesele naționale, fiecare județ are un anumit număr de mandate repartizate, în funcție de norma de reprezentare stabilită conform populației stabile. În cazul Botoșaniului, de exemplu, vorbim de șase deputați și trei senatori.
Potrivit articolului 42, aliniatul 1 din Legea 208/205, privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, „până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă sau personal, o cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de reședință în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a dovezii de reședință”.
Cei care însă nu s-au înscris în Registrul electoral până la această dată, vor putea vota pe listele suplimentare, așa cum s-a întâmplat la alegerile locale, a declarat un reprezentant al Autorității Electorale Permanente, deși, de această dată, Biroul Electoral Central nu a venit cu nicio precizare în acest sens așa cum a făcut-o în septembrie. Dar, potrivit dispozițiilor legale, cetățenii își pot exercita dreptul de vot la reședință sau domiciliu, după caz.
Cum se poate stabili reședința în altă localitate
Pentru a-și stabili reședința în altă localitate, persoana interesată trebuie să se adreseze Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor pe raza căruia locuiește temporar. Ea va depune un dosar care va cuprinde: o cerere pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței; actul de identitate; documentul cu care se face dovada adresei de reședință, original și copie și o declarație găzduitorului, în speță o adeverință de la administraţia căminului în cazul studenților.
Chiar dacă obținerea reședinței (n.r. – a vizei de flotant cum mai era cunoscută) s-a produs după termenul de 22 octombrie, până când puteau să se înscrie în Registrul electoral, pe baza acesteia, studenții vor putea vota în centrele universitare în care studiază. Măsura este binevenită, pentru că e greu de crezut că de pe 1 octombrie, când a început anul universitar, și până 22 octombrie, toți studenții și-au făcut actele cu noile reședințe și au și solicitat înscrierea în Registrul electoral în noua localitate. Dacă nu li s-ar fi permis să voteze pe liste suplimentare, atunci studenții care doreau să-și exprime opțiunile electorale ar fi trebuit să se întoarcă în orașele de domiciliu pentru a o face.
Măsură pentru a limita frauda electorală
Teoretic, măsura prevăzută în legislație, cea care impunea un termen limită de înscriere în registrul electoral al celor care aveau reședința în alt loc decât domiciliul din cartea de identitate, avea menirea de a limita fraudele înregistrate la alegerile din anii trecuți, când numeroși cetățeni erau aduși cu autocarul din diferite colțuri ale țării și votau de mai multe ori. Atunci, era greu spre imposibil în a se confrunta listele electorale și a se descoperi votul multiplu.
Acum, prin scanarea cărții de identitate, românii pot vota o singură dată, singura miză fiind votul pentru lista unui partid din Botoșani sau cea a aceluiași partid, dar în alt județ. Dacă la scorul național acest lucru nu contează prea mult, la nivel local el poate debalansa situația, pentru că prima repartizare a mandatelor se face la nivel de județ și apoi urmează redistribuirile naționale, unde „resturile”, adică voturile rămase nealocate mandatelor, sunt repartizate partidelor conform rezultatului electoral.
