Peste 580 de elevi care au absolvit în acest an cursurile liceale nu vor susţine examenul de Bacalaureat. Aceştia fie au decis să plece în străinătate, fie sunt siguri că nu vor putea trece cu bine de examenul maturităţii.
Datele prezentate de Daniel Botezatu, inspector şcolar general, arată că, în acest an au fost în clasa a XII-a 3.119 de elevi. Dintre aceştia, s-au înscris pentru Bac 2.535. Alţi 24 au situaţia şcolară neîncheiată, iar unul a fost exmatriculat. Altfel spus, dintre cei 584 de elevi care nu vor susţine examenul, 24 vor putea să facă acest lucru în a doua sesiune. Numărul total al candidaţilor din acest an este de 2.803, dintre care 2.535 din seria curentă şi 268 din seriile anterioare.
„Aceşti elevi trebuiau să-şi aleagă un alt traseu profesional”
Daniel Botezatu a arătat că, din păcate, mulţi tineri nu doresc să-şi finalizeze studiile cu o diplomă de Bacalaureat.
„Cu această situaţie ne confruntăm de ani de zile şi situaţia se acutizează de la an la an. E vorba de politicile la nivel macro, rezolvarea nu ţine de noi. Mulţi sunt acei elevi care au intrat şi cu note de 1 sau 2 la liceu. Asta arată şi faptul că aceşti elevi trebuiau să-şi aleagă un alt traseu profesional. La sfârşitul clasei a VIII-a trebuiau să se orienteze spre şcoli profesionale, care să-i ducă spre piaţa muncii, nu spre examenul de bacalaureat. Unii elevi sunt prost consiliaţi la sfârşitul clasei a VIII-a, aici un rol important îl are dirigintele, dar dacă dirigintele nu este ascultat de părinte…”, a explicat Daniel Botezatu.
Oficialul a punctat că, spre deosebire de şcolile de arte şi meserii din Franţa, Germania, în România, şcolile profesionale au statut de Cenuşăreasă. „În Franţa, Germania, o şcoală profesională îţi oferă posibilitatea de a ajunge inclusiv inginer sau să fii foarte bine plătit intrând în producţie. La noi, a fost total neinspirată denumirea de Şcoală de Arte şi Meserii, pentru că a fost denaturat înţelesul acestei denumiri. Şcolile de arte şi Meserii în perioada interbelică a României erau şcoli de elită. Când ministrul Andronescu le-a intitulat SAM-uri, i-a făcut pe cei care se îndreptau către aceste şcoli să se simtă cumva o categorie inferioară”, a spus Daniel Botezatu.
Pledoarie pentru învăţământul profesional
În continuare, inspectorul şcolar general a arătat că părinţilor şi profesorilor trebuie să li se explice avantajul înscrierii tinerilor în învăţământul profesional, sau profesional dual, acolo unde tinerii primesc burse din partea statului, dar şi din partea viitorilor angajatori.
„Până când tinerii nu se vor convinge că fără o diplomă certificată la nivel internaţional, nici măcar să fi hamal în port nu mai poţi să fii, pentru că e totul tehnologizat, până atunci vom avea asemenea situaţii în care mulţi tineri care intră pe filiera liceală şi nu sunt în stare să susţină examenul de bacalaureat”, a mai spus Daniel Botezatu.
Pentru a nu se mai repeta situaţia de la an la an cu sute de elevi care nu susţin Bacalaureatul, şeful educaţiei de botoşănene consideră că trebuie introdus Bacalaureatul diferenţiat, care să-i ducă pe tineri către un domeniu în care să performeze. „Această trecere trebuie să fie făcută şi cu schimbarea claselor a XI-a şi a XII-a, care trebuie să fie clase în care să te specializezi pentru ruta profesională pe care vrei să o urmezi. Clasele a IX-a şi a X-a să fie de cultură general, iar ultimii doi ani tinerii să se specializeze într-un câmp restrâns de discipline, din care vor susţine şi Bacalauareatul”, a concluzionat Daniel Botezatu.
