Pe foaia liberă a unei cărți bisericești, Nicolae Iorga descoperea însemnările celui din urmă Bașotă despre neamul său și despre ctitoria bisericii de lemn din Bălușenii de azi.
Redăm aici textul într-o formă adaptată:
„Sulgerul Ioan Bașotă, fiul stolnicului Patrașco Bașotă, nepot Hatmanului Zosima Bașotă, strănepot Logofătului Patrașco Bașotă, din pricina adeselor tulburări (…) a fost nevoit a-și strămuta a sa părintească așezare ce din vechime era statornicită pe trupul moșiei Băloșani, de ceea parte de apa Sitnei (…) și a se trage la codri, și așa, la anul 1745, s-au statornicit a sa din nou făcut așezare pe alt trup de moșie numită Jolcujani, ce este tot într-un hotar (…) cu moșia Băloșani, rămânând pînî astăzi numele așezării sale tot Baloșani”.
Tot atunci, „la același ani în luna Iunie în 20, pe lângă celelalte trebuincioase acareturi, au făcut și biserica (…) din lemnele locului aceluiași unde se afla făcută, fiind codri mari pe atunci” (N. Iorga, Documente şi regeste din colecţii de familie:Inscripţiişi însemnări,p. 56).
În curtea acestei biserici sunt înmormântați, după cum reiese din aceste însemnări:
- însuși ctitorul, sulgerul Ioan Bașotă, care s-a călugărit, primind numele Iorestu, și soția sa Maria;
- urmașii lui Ioan Bașotă: Antohi Bașotă, care nu a avut copii; fiica lor, Maria, care nu a fost căsătorită; șătrarul Theodor Bașotă (d. 27.09.1800);
- frații sulgerului Ioan Bașotă: medelnicereasaAnastasia (căs.Aslan – d. 9.12.1806); Necolai Bașotă (d. ?.10.1812)
- nora sulgerului Ioan Bașotă: Zoița, care s-a călugărit, primind numele Asinetha (23.08.1815).
Această ramură a Bașoteștilor – după cum arată Gh. Ghibănescu (Gh. Ghibănescu, Sureteşi izvoade: studiu genealogic şi istoric: vol. XXIII: Başoteştiişi Pomârla, p. 55) – se înrudește cu ramura din care se trage cunoscutul filantrop de la Pomârla, Anastasie Bașotă.
Logofătul Patrașco Bașotă a fost căsătorit de trei ori (cu Grozava, apoi cu Maria și apoi cu Ileana) și a avut 5 copii, printre care, hatmanul Zosin Bașotă.
Hatmanul Zosin Bașotă a avut 4 copii, printre care: stolnicul PatrașcoZosin Bașotă, din care pornește ramura de la Bălușeni, și postelnicul Toderașco Bașotă, printre urmașii căruia îl vom regăsi pe Anastasie Bașotă.
Stolnicul PatrașcoZosin Bașotă, a avut trei copii: sulgerul Ioan Zosin Bașotă (căl. Iorest), căsătorit cu Maria; vistiernicul Andrieș Bașotă; banul Ștefan Bașotă.
Sulgerul Ioan Zosin Bașotă a avut 4 copii: Neculai, Antohi, Anastasia (căs. Aslan) și banul (nu ban, șătrar) Theodor (căsătorit cu Zoița Calmuțchi).
Banul Teodor Bașotă (căsătorit cu Zoița Calmuțchi) au avut patru copii: căminarul Andrei Bașotă (căs. Cu Ruxanda), Ilinca (căs. Cartofil Cristescu), Maria (căs. Mavromati), Ecaterina (căs. Bantăs).
Cel care consemna pe foaia liberă a unei cărți bisericeștiera Andrei Bașotă, înmormântat și el, probabil, în curtea bisericii de lemn din Bălușeni.
Biserica mai este și azi. Lucrările de restaurare – dacă s-ar face – ar face posibilă păstrarea ei pentru mulți ani înainte. Cripta,pusă astăzi în biserică, păstrează semnele înmormântării aici a sulgerului Ioan Bașotă. Peste alte cripte și cruci s-a așternut pământ și a crescut iarbă.
– Ala Sainenco,
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”
