Președintele CJ, Doina Federovici, a propus, în cadrul şedinţei de la finalul săptămânii trecute, pentru a doua oară ca CJ să-și exercite dreptul legal de preemțiune pentru achiziția conacului Alexandrescu de la Guranda. Proiectul nu a întrunit, însă, nici de această dată numărul de voturi necesar.
Acesta a fost respins cu 19 voturi „pentru” și 11 „împotrivă”. Fiind o hotărâre de patrimoniu, pentru a fi adoptată, avea nevoie de 22 de voturi „pentru”. Șefa CJ propusese același lucru și în 2021, dar proiectul nu a întrunit nici atunci numărul de voturi necesar.
Agnes Holca, consilier județean PNL, a explicat votul prin faptul că acestă clădire este vizată de o iniţiativă privată. „Consilierii județeni PNL bineînțeles că vor cu ambele mâini cumpărarea Conacului Alexandrescu din Guranda pentru a-l salva de la degradare și chiar eventuala prăbușire a acestui monument istoric al județului pentru a fi redat circuitului turistic. Dar consilierii județeni nu vor interveni niciodată prin vot în plenul județean pentru a bloca inițiativa privată”, a precizat la începutul ședinței Agnes Holca.
Aceasta a mai precizat că la începutul lunii ianuarie a anului 2023, a fost prelungit un certificat de urbanism referitor la o investiție privată care ar urma să fie făcută la conac – „Reabilitare, modernizare și extindere cu schimbarea de funcțiune de agroturism, spații de cazare, restaurant, centru SPA, amenajare parc Conacul Alexandrescu Guranda”.
„Nici noi nu ne opunem inițiativei private”
Doina Federovici a susținut că proprietarul este cel care a solicitat încă o dată exercitarea acestui drept de preemțiune.
„Nici noi nu ne opunem inițiativei private, însă, sunt doi ani de când Consiliul Județean, din lipsa unui vot la vremea respectivă nu a reușit să își exercite dreptul de preemțiune. Doi ani în care nu știm ce s-a întâmplat, de ce au revenit, și ne solicită încă o dată acest drept de preemțiune”, a spus în replică șefa CJ.
În cadrul ședinței și Viorel Iliuță, liderul grupului consilierilor PNL, a punctat faptul că „rolul Consiliului Județean este să rezerve această infrastructură necesară și să lase mediul privat să investească”.
Proprietarul a cerut un preț de 280.000 de euro, dar pe lângă clădire se achiziționau și aproximativ 16 hectare de teren, inclusiv luciu de apă.
Conac cu istorie de peste un secol
Conacul Alexandrescu de la Guranda are o istorie de peste un secol, fiind ridicat la comanda soţilor Mihai şi Mathilde Alexandrescu, Mihai fiind un boieraş valah stabilit în Moldova la sfârşitul secolului al XIX-lea, către 1890. Aflată la circa 40 de kilometri de Botoşani, moşia familiei Alexandrescu avea să devină nu doar reşedinţă, ci şi sursă de venit, domeniul fiind extins cu sute de hectare.
Moştenitoarea conacului a fost unica fiică a soţilor Alexandrescu, Yvonne (1890-1974), care avea să intre în marea familie Cantacuzino, căsătorindu-se cu Ion Cantacuzino (1888-1954), alături de care a avut o fiică, Claudina (născută 1914). După exproprierile din cursul anului 1948, conacul intră în posesia statului comunist, care, din 1949, instalează în conacul de la Guranda o unitate spitalicească. În anii 2000, conacul reintră in proprietatea familiei, prin moştenitorii săi.
