Scandalul recent legat de construcția podului de la Talpa, care ar urma să lege județele Botoșani și Suceava, pare să fi luat o turnură inedită, dezvăluind posibile manevre politice și subterfugii în spatele opririi lucrărilor.
Cu o investiție de aproape opt milioane de euro în joc, scandalul a fost declanșat de afirmațiile președintelui CJ Botoșani, Doina Federovici, cu privire la blocarea proiectului din cauza unor specii protejate de broască și gândaci. Totuși, potrivit investigațiilor jurnaliștilor de la „Monitorul de Botoșani”, realitatea pare să fie mult mai complexă decât s-a prezentat inițial.
CJ Botoșani nu a cerut niciodată un aviz direct de la ANANP
Inițial, reprezentanții CJ Botoșani au afirmat că Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) a blocat proiectul din cauza unor specii protejate. Cu toate acestea, s-a aflat că CJ Botoșani nu a cerut niciodată un aviz direct de la ANANP.
Punctul de vedere care a stârnit controversa a fost emis la solicitarea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) și avea doar caracter consultativ, neimplicând o interdicție directă a construcției. De fapt, singurul impact negativ menționat se referea la documentația incompletă a proiectului, care putea fi corectată fără a bloca complet lucrările.
Diversiune pentru a justifica întârzierea proiectului
Problema pare să fie mai mult legată de aspecte financiare și logistice decât de protejarea mediului înconjurător. Proiectul podului de la Talpa are o istorie zbuciumată, fiind inițiat în 1995 și abandonat din cauza lipsei de fonduri. Chiar și acum, lucrările au stagnat la stadiul de fezabilitate. Cu incertitudinea privind finanțarea și utilizarea structurii existente, acuzațiile cu privire la speciile protejate pot fi interpretate ca o diversiune pentru a justifica întârzierea proiectului.
Întreg scandalul s-a iscat luni, după ce, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Mediului, Mircea Fechet, președintele CJ Botoșani, Doina Federovici (PSD) a afirmat că lucrările de construcție a podului de la Talpa (n.r. – cunoscut și sub numele de <<Podul lui Cozmâncă>>) care ar fi urmat să lege județele Botoșani și Suceava, ar fi fost sistate după ce Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate a transmis că în perimetrul respectiv au fost descoperite o specie de broască şi două specii de gândaci protejate de lege.
„Este o investiție de aproape opt milioane de euro, o investiție blocată de altfel de ariile protejate pentru că, în zonă, ce să vedeți, trăiesc doi gândaci: rădașca și croitorul cenușiu și, mai mult decât atât, broasca europeană de baltă”, a afirmat Federovici. Ba mai mult, pentru ca efectul să fie maxim, cei de la CJ au venit și cu câteva planșe foto care ilustrau speciile protejate.
Fără să știe ce se ascunde în spatele acestei manevre, ministrul Fechet a reacționat imediat și a subliniat că investițiile în infrastructura strategică nu ar trebui să fie oprite din cauza speciilor protejate, iar știrea s-a rostogolit mai apoi în toată presa.
