Traficul de persoane nu se reduce la poveștile de groază pe care le citim în rechizitorii. Nici la comunicatele DIICOT care anunță dezmembrarea vreunei rețele. Și nu se termină pur și simplu în momentul în care victimele ies din rețele. Pentru o fată traficată ieșirea din rețea e abia începutul.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Traficul de persoane nu e despre victime și agresori, care își văd de treburile private. E despre instituții menite să protejeze, să prevină sau pur și simplu să fie prezente în comunitate. Și mai e despre instituții care ar trebui să ofere servicii victimelor.
Copiii sau adolescenții abandonați- victime ale traficului de persoane
Victimele traficului de persoane sunt, în multe situații, copiii sau adolescenții abandonați, în ultimă instanță chiar de statul român. Cei mai mulți au părinți plecați sau absenți, episoade de violență în familie în istoricul personal, ba chiar sunt victime ale abuzului sexual. Pentru traficanți acest abandon personal și comunitar este mană cerească, întrucât le deschide calea către propriul lor abuz.
Statul român nu operează în momentul de față nicio locuință protejată pentru fetele traficate. Aceste facilități sunt absolut elementare, căci primul lucru pe care trebuie să-l asiguri unei victime scoase dintr-o rețea este siguranța. Apoi suportul necesar pentru recuperare și reintegrare, care necesită servicii oferite pe o perioadă îndelungată de timp.
Statul român nu oferă adăpost celor care vor să evadeze din reţeaua de trafic
Victimele majore ale traficului de persoane din România sunt multe. Locurile pe care le au la dispoziție, dacă vor să evadeze din rețeaua de trafic și să apeleze la găzduirea pe termen nedeterminat a unui adăpost specializat, sunt puține. Șaisprezece la număr, mai exact. Și nu le operează statul – ci un ONG. În textul de mai jos puteţi citi povestea a trei fete victime ale traficului de persoane şi singra fundaţie care se ocupă de aceste femei abuzate în România.
Sub coordonarea editorială a Dela0.ro, reporteri din șase redacții de presă scrisă (Info Sud-Est, Ziarul de Iași, TVR Cluj, Átlátszó Erdély, Monitorul de Botoșani și Dela0.ro) documentează și publică – până în primăvara anului 2021 – 16 materiale jurnalistice, în română și maghiară, care vor aborda subiecte din sfera violenței asupra femeilor.
Tema nu privește strict chestiunea agresiunii domestice – ci vizează, prin altele, și abordarea tratamentului judiciar aplicat infracțiunilor sexuale sau surprinderea tiparelor comunitare / culturale care influențează înțelegerea, producerea și perpetuarea fenomenului în comunele și orașele țării.
Proiectul Media X Files este coordonat editorial de Dela0.ro și realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România.
Foto – Silviu Panaite
