Specialiștii de la „Expert Forum” au dat publicității un raport despre PNDL.
Pornind de la celebra declarație a Vioricăi Dăncilă că a scos țara din noroaie cu ajutorul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Expert Forum (EFOR), un think-tank de specialiști în politici publice și administrație a publicat un raport despre program în urma unei analize detaliate a investițiilor făcute prin PNDL 1 și 2.
PNDL a fost permanent în atenția publicului în ultimii ani, mai ales din cauza politizării alocării fondurilor și lipsei de eficiență. Experții EFOR spun că programul a fost principala modalitate de a face investiții locale, iar cele două etape de până acum ar putea acoperi investiții de 50 de miliarde lei.
Însă raportul EFOR și numeroase investigații de presă scot în evidență probleme sistemice ale programului cu privire la alocarea de fonduri, gestionarea proiectelor și realizarea achizițiilor, toate în responsabilitatea primăriilor și a consiliilor județene, controlate la rândul lor de Curtea de Conturi. Iar controalele au arătat deficiențe grave cu privire la implementare și că programul trebuie modernizat și eficientizat în eventualitatea existenței unui PNDL 3, așa cum anunța Ludovic Orban.
Orban vede programul exact ca PSD
Din păcate, în ultimele sale declarații de anul trecut ca premier, legate de PNDL, Orban vede programul exact la fel ca pesediștii, ca fiind complementar proiectelor finanțate pe bani europeni, pe când exact asta e principala problemă, de ce mai e nevoie de proiecte complementare într-o țară în care absorbția de fonduri europene e la cote minime? Soluția evidentă ar fi ca autoritățile locale să fie îndemnate să aplice pentru finanțări europene, marea majoritate a investițiilor efectuate prin PNDL fiind eligibile și pentru proiecte europene.
Dar tocmai pentru că PNDL implică un control mai redus la lucrări și alocarea preferențială de fonduri, cu o puternică implicare a factorului politic, autoritățile locale au preferat și vor prefera în continuare programe de tip PNDL banilor europeni.
Este și o mișcare electorală bună, perfecționată de PSD, care se lăuda în campanie cu zeci de mii de șantiere deschise în toată România. De fapt lucrări mici, unele irelevante, care nu prea au adus plusvaloarea la care te aștepți după investiții de zece miliarde de euro.
Asta pentru că primarii sau președinții de consilii județene au introdus în PNDL diverse, fără să țină cont de oportunitatea investițiilor, fără o prioritizare a acestora, ajungându-se la situații hilare, cu școli modernizate care nu au elevi, cabinete medicale ultramoderne fără medici, asfaltări direct pe pământ, cămine culturale în mediul rural în care se țin doar nunți și adunări electorale, săli de sport construite și apoi încuiate etc.
Banii ajungeau pentru autostradă în Moldova
Cu banii din PNDL se putea construi, în regim de urgență, autostrada Iași-Târgu Mureș, de exemplu. Și mai și rămânea ceva. Iar investițiile locale se puteau face inclusiv cu bani obținuți din reforma administrativă, având în vedere că majoritatea primăriilor de comune din România au mari probleme în a asigura salariile angajaților. Adică primăria nu mai există pentru cetățeni, ci cetățenii există doar pentru ca angajații primăriei să își poată lua lefurile.
Fără imagine de ansamblu
După ce au analizat PNDL 1 și 2, experții EFOR au ajuns la o serie de concluzii pe care le vom prezenta în continuare, care reflectă foarte clar șubrezenia și lipsa de control a programului. Conform acestora, chiar de la implementarea programului lipsește o evidență clară și informatizarea procesului de colectare a datelor. Datele se strâng de la beneficiari pe hârtie, iar funcționarii din minister le introduc în baza de date. Așa că raportările sunt întârziate, incomplete și nu există nicăieri o imagine de ansamblu a implementării programului.
Din suma de 50 de miliarde lei, pentru PNDL 1 s-a decontat 81%, iar din PNDL 2, 59%. Conform raportului EFOR, cele mai multe fonduri au mers la comune, 72%, consiliile județene primind 15%. Ca tipuri de proiecte, cele mai frecvente sunt legate de drumuri comunale și străzi, canalizare, drumuri județene, alimentări cu apă.
Județele care au primit cei mai mulți bani au fost Bihor (1,5 miliarde), Timiș și Suceava (1,4 miliarde), Iași, Giurgiu, Olt, Vaslui și Neamț, cu câte 1,3 miliarde. Cele mai multe proiecte au mers la CJ Neamț, 63.
Botoşani, codaş şi la banii alocaţi politic
5.989 de proiecte sunt finalizate din punctul de vedere al deconturilor. Alte aproape 3.000 sunt finalizate în procent de peste 50%. Perioada medie de implementare (mediana) este de doi ani. Pentru cel puțin nouă proiecte implementarea a durat mai mult de șase ani, iar 169 de proiecte au fost implementate în cinci ani.
„Pe de altă parte, avem alte 768 proiecte – fără cele semnate în 2020 – care au stadiul de decontare zero, din care 403 proiecte au avut alocări sub un milion lei. Județele campioane cu cele mai multe proiecte semnate înainte de 2018, dar în care lucrurile nu par să se miște cu prea mult spor sunt Iași, Vaslui, Botoșani, Brașov și Neamț”, se menționează în raport.
Experții EFOR au mai constatat că nu există nicio listă centralizată cu toate achizițiile, iar ministerul de resort nu deține o astfel de statistică, întrucât nu monitorizează modul în care se realizează achizițiile publice pentru proiecte PNDL.
Mană cerească pentru firmele protejate
EFOR a analizat primele 30 de firme ca valoare a contractului, din achiziții PNDL. Acestea au avut cifre de afaceri semnificative în ultimii ani. Unele dintre ele au avut creșteri chiar și de trei-patru ori ale cifrei de afaceri, inclusiv în 2020, an cu pandemie.
„În cazul multor firme din listă, există legături evidente cu viața politică, cum ar fi proprietari care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate. În același timp, am identificat firme care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate; în unele cazuri au existat achitări, în altele procedurile nu au fost încă finalizate cu decizii definitive”, se menționează în raport.
De asemenea, experții EFOR au constatat că în cele mai multe cazuri, un număr mic de firme (patru-cinci) câștigă procente între 40-70% din fondurile din contracte, raportat la 100 până la 200 de contractori pe județ. Dintre județele unde, potrivit datelor existente, se observă procente mai mari raportat la un număr mai mic de firme se numără Vaslui, Sălaj, Neamț, Mehedinți, Ialomița, Harghita, Bihor sau Bistrița Năsăud. La Galați, patru firme au primit 50% din bani.
Firma care a încasat cei mai mulți bani din PNDL la nivel național este din Galați, Tancrad SRL, 277 de milioane lei. Pe locul doi este o firmă din Botoșani, Cornel’s Floor, cu 165 milioane lei, firmă binecunoscută pentru afilierile cu politicul, pentru care a ajuns și în instanță.
Dar vom reveni cu detalii despre implementarea programelor PNDL în județul Botoșani, cine a primit proiecte și pe ce s-au cheltuit banii.
Recomandările experților EFOR pentru PNDL
- Bugetarea realistă, asigurarea surselor de finanțare pentru proiectele PNDL și evitarea suplimentării bugetului;
- Creșterea capacității financiare, umane și tehnice a MLPDA de a monitoriza și controla implementarea proiectelor;
- Creșterea eficienței de raportare prin dezvoltarea unei platforme online care să colecteze toate datele de la beneficiari și să permită publicarea lor;
- Modificarea legislației pentru a consolida obligația de raportare în timp util și prin mijloacele electronice, respectiv creșterea sancțiunilor pentru nerespectarea reglementărilor;
- Publicarea listelor de proiecte depuse;
- Publicarea listelor de proiecte aprobate cu numerotare unică (pentru a permite urmărirea) și cu punctajele obținute la evaluare;
- Creșterea capacității autorităților locale care implementează proiecte din aceste fonduri, pentru a evite neregulile și posibilele tentative de fraudă;
- Realizarea unor analize comprehensive asupra achizițiilor publice și modificarea legislației pentru a permite centralizarea și publicarea acestor date de către MLPDA;
- Renunțarea la proiecte vechi, la care nu s-a început implementarea sau la care implementarea este în faze incipiente;
- Reglementarea unor standarde de cost minimale care să reducă riscul de creștere artificială a prețurilor;
- Realizarea și publicarea unei analize care să reflecte cauzele pentru care unele proiecte sunt realizate cu întârzieri semnificative;
- Publicarea unei evaluări referitoare la implementarea PNDL 1 și 2 în vederea elaborării PNDL 3;
- Elaborarea unei etape viitoare a PNDL în mod transparent, prin consultări publice;
Banii s-au terminat, dar se face rectificare
De notat ar fi că prima dintre recomandările Expert Forum pentru derularea PNDL este deja ignorată. Astfel, sumele alocate pentru anul acesta programului PNDL au fost epuizate, iar şefii de judeţe au reclamat deja că noul guvern nu poate asigura bani pentru dezvoltare. În aceste condiţii, guvernanţii au intervenit imadiat şi au anunţat că programul continuă şi se va face rectificare bugetară. „Vom plăti, până în 20 iulie, toate facturile PNDL depuse până în 15-17 iunie. Cele care sosesc după această dată vor fi plătite în vară, după rectificarea bugetară. Între cele două plăți nu va fi mai mult de o lună. Autoritățile locale pot face plățile din buget, cu decontare ulterioară. Nu sistăm lucrările, nu oprim dezvoltarea!” a precizat ministrul Cseke Attila.
