Legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost declarată neconstituţională de CCR pe motive de procedură.
Curtea Constituțională a României a stabilit joi că este neconstituțională legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 2. Motivul este unul care ține de formă, nu de fond. Astfel, judecătorii au decis că parlamentarii nu au respectat procedurile atunci când au votat actul normativ.
Ce argumente a invocat CCR, potrivit comunicatului citat:
„Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituție, la cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere. Este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență [art.76 alin.(3)], și nu a celei generale [art.75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său”.
Totodată, în acest context, Curtea a reținut și încălcarea principiului securității juridice.
Morar spune că decizia CCR e nulă
Comunicatul CCR a fost publicat după ce judecătorul constituțional Daniel Morar a afirmat că decizia CCR este nulă, în condițiile în care el a cerut amânarea pronunțării și a părăsit sala de deliberări înainte de pronunțare.
Drepturile ar putea reintra în plată
Consecința deciziei este că pensiile speciale vor reintra în plată dacă Parlamentul nu va vota din nou legea cu respectarea tuturor procedurilor în vigoare.
Nu mai puțin de 70 de foști parlamentari au ajuns în fața Curții Constituționale cu procesele pe care le-au intentat forului legislativ pentru că le-a tăiat pensiile speciale. Mult mai mulți însă, peste 200, se judecă pe același motiv în instanțele de drept comun din toată țara.
Printre numele sonore care își cer înapoi pensiile speciale se numără foștii premieri Adrian Năstase și Petre Roman, Gabriel Oprea, Teodor Meleșcanu sau Vasile Blaga.
Toate partidele au votat pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, mai puțin UDMR, formațiune ai cărei membri s-au abținut.
Sute de beneficiari
În momentul eliminării pensiile speciale erau 827 de beneficiari, foști senatori și deputați, care primeau între 2.000 și 15.000 de lei lunar. Efortul bugetar pentru plata acestor pensii speciale era de un milion de euro lunar.
Acum, foștii parlamentari și-ar putea primi inclusiv pensiile restante pe anul trecut, în total peste 12 milioane de euro.
De menționat că trei dintre judecătorii constituționali care s-au pronunțat în această speță sunt foști parlamentari, care au beneficiat până anul trecut de pensii speciale.
Opt foştii aleşi de Botoşani au deschis proces pentru pensii
Opt foști deputați și senatori din Botoșani au făcut front comun și au depus o plângere în instanță, invocând nulitatea legii prin care au fost desființate pensiile. Acțiunea a fost deschisă la Tribunalul Botoșani împotriva Parlamentului României, în speță Secretariatul General al Camerei Deputaților și al Senatului, în baza comunicărilor primite prin care erau anunțați că nu vor mai beneficia de aceste drepturi.
Dosarul a fost înregistrat pe 14 aprilie 2021, la Secția civilă.
„Nu comentez nimic”
Contactat de reporterii „Monitorul de Botoșani”, Costică Macaleți a refuzat în primăvara trecută să facă comentarii pe această temă. „Nu comentez nimic. Să așteptăm decizia instanței”, spunea atunci Costică Macaleți, deși, cu numai o lună în urmă, acesta era de o altă părere.
„Eu rămân la principiul contributivității pentru toți pensionarii, indiferent de categoria profesională din care au făcut parte, pentru că altminteri vor exista tot felul de inițiative legislative în acest sens”, spunea atunci Costică Macaleți, care a apreciat inițiativa eliminării pensiilor speciale pentru parlamentari ca fiind una „ok”, doar că „ideea ar trebui dusă până la capăt, în sensul eliminării tuturor pensiilor speciale”.
În schimb, Mihai Baltă a precizat atunci că aceasta ar fi o acțiune deschisă la inițiativa Asociației Foștilor Parlamentari. „Acțiunea a fost deschisă pentru asigurarea constituționalității legii. Orice lege trebuie să fie constituțională. În momentul în care sunt unele probleme, atunci faci acțiune în instanță”, a explicat Mihai Baltă.
În schimb, Doina Micșunica Drețcanu a refuzat să comenteze situația. „Acțiunea a fost deschisă de o casă de avocatură. Vorbiți cu avocații”, a spus aceasta, după care a sistat conversația.
Procese deschise şi la nivel naţional
Cazul de la Botoșani nu este singular. În total, la nivel național, ar fi vorba de sute de foști parlamentari care au inițiat astfel de acțiuni, procesele fiind deschise la mai multe instanțe, foștii parlamentari încercând să obțină pensiile înapoi, pe această cale. O parte dintre aceste procese au fost inițiate prin intermediul Casei de Avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile&Partners. Majoritatea foștilor parlamentari invocă faptul că aceste drepturi, odată obținute, nu puteau fi desființate, ci cel mult diminuate.
Favoruri desfiinţate cu largă majoritate
Pensiile speciale pentru foștii parlamentari au fost desființate în luna februarie 2021, cu o largă majoritate din partea actualilor deputați și senatori. La scurt timp de la adoptarea legii, Asociația Foștilor Parlamentari a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pe motiv că legea de abrogare a fost discriminatorie, însă Avocatul Poporului nu a dat curs acestei solicitări, întrucât se depășise termenul legal de contestare.
Cât este o pensie specială – cazul Macaleţi
Costică Macaleți a fost pentru prima dată parlamentar în 2000, când a fost ales pe listele PDSR. Ulterior, el a renunțat la mandat, când a fost numit prefect al județului Botoșani. În 2004 a devenit din nou parlamentar, fiind ales pe listele PSD, și a deținut acest statut până în 2012. În noiembrie 2012 a fost numit din nou prefect de Botoșani, iar 2016 a devenit președinte al Consiliului Județean Botoșani, funcție pe care a îndeplinit-o până anul trecut, când s-a pensionat. La acel moment, el urma să primească o pensie de aproape 6.000 de lei, la care urmau să se adune alți aproape 9.000 de lei ca pensie specială pentru activitatea depusă în Parlament.
USR: „Este o palmă pe obrazul românilor”
USR a transmis că decizia de ieri a CCR reprezintă o palmă pe obrazul românilor care, după o viaţă întreagă de muncă cinstită şi de contribuit la sistemul de pensii, de abia îşi duc traiul de azi pe mâine. „Decizia Curţii arată tuturor de ce vechile partide politice refuză cu obstinaţie să numească la Curtea Constituţională oameni profesionişti şi integri, preferând cozile de topor gata să răspundă oricând comenzilor venite de la centru”, mai acuză USR. „Adrian Năstase, Petre Roman, Gabriel Oprea, Petre Daea, Teodor Meleşcanu, Vasile Blaga, Dan Matei Agathon şi mulţi, mulţi alţii îşi recapătă privilegiile imorale, prin grija judecătorilor Curţii Constituţionale, unii beneficiari ei înşişi de pensii speciale”, potrivit comunicatul de presă al partidului.
„Restauraţia privilegiaţilor, asta ne livrează azi Curtea Constituţională. Instanţa supremă consfinţeşte ceea ce românii simt în fiecare zi: clasa de şmecheri e mai egală decât noi, restul. Vom continua lupta împotriva pensiilor speciale cu toate mijloacele de care dispunem”, a declarat Cătălin Drulă, preşedintele interimar al USR.
