joi, februarie 22, 2024
AcasăNaționalAproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeţi funcţional. Nu înţeleg ce citesc

Aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeţi funcţional. Nu înţeleg ce citesc

Elevii români cu vârsta de 15 ani sunt pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privința rezultatelor la citire, matematică și științe de la testele PISA 2022 (Programme for International Student Assessment). Prin aceste teste, sunt evaluate competențele, în mod standardizat.

Potrivit Europa Liberă, sunt rezultate similare, în cazul României, pentru testele PISA date în 2018 și 2022: aproape jumătate dintre elevi (42%) nu înțeleg ce citesc, doar jumătate (51%) fac conexiuni matematice și jumătate (56%) pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare.

Testele Programme for International Student Assessment (PISA) sunt examene standardizate, care se dau în 81 de țări în același timp, o dată la trei ani (excepție a făcut 2021 când, din cauza pandemiei, testele au fost amânate cu un an) și la care participă elevi care au 15 ani (în cazul României, au fost 11 mii de elevi din clasele a VIII-a și a IX-a, din orașe și din sate).

În cifre exacte, la testele din 2022, ale cărui rezultate s-au publicat pe 5 decembrie 2023, România a luat câte 428 de puncte la fiecare materie examinată: lectură, matematică și științe. Nu sunt diferențe față de 2018, când România luase 428 de puncte la citire, 430 la matematică și 428 la științe.

Marcel Bartic, profesor de istorie în București, spune că rezultatele nu confirmă altceva decât că sistemul de educație românesc este mediocru și rezistent la schimbare:

„E un sistem de educație în care, practic, nu facem lucrurile decât pentru a livra niște diplome la sfârșit de an școlar”.

„Este rezultatul unor politici prin care ani la rândul am ieșit în față cu olimpicii, ignorând faptul că aproape jumătate din populația școlară a României are grave probleme. Iar asta ar fi trebuit să fie un subiect care să ne preocupe ceva mai mult decât să defilăm cu olimpicii prin aeroport”, adaugă Bartic.

România este pe locul general 45 din totalul celor 81 de țări și teritorii (locul 45 la matematică și citire și locul 48 la științe). Între țările europene, România se clasează pe penultimul loc, înainte de Bulgaria.

Matematica. Doar jumătate dintre copii pot pune în practică ce învață

Numai jumătate (51% ) dintre cei care au participat la testare au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică.

Ceea ce înseamnă că numai jumătate dintre elevii din România sunt capabili să interpreteze și să recunoască, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic. De exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită.

În schimb, peste 85% dintre elevii din Singapore, Macao (China), Japonia, Hong Kong, Taiwan (China) și Estonia sunt la niveluri superioare (nivelulurile 3 și 4).

La nivelurile cele mai ridicate – 5 și 6 – ajung numai 4% dintre elevii din România. Elevii de la acest nivel pot construi modele matematice ale unor situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii adecvate de rezolvare a problemelor.

Situația din Asia e diferită. Șase țări și economii asiatice au avut cele mai mari ponderi de elevi cu performanțe superioare: Singapore (41%), Taiwan ‒ China (32%), Macao ‒ China (29%), Hong Kong (27%), Japonia (23%) și Corea (23%).

Doar în 16 din 81 de țări și economii participante la PISA 2022, procentul elevilor care au atins nivelul 5 sau 6 de competență a depășit pragul de 10%.

Ce știu și ce pot face elevii români la lectură. 42% nu înteleg ce citesc

Nivelul 2 de lectură – atins de 58% dintre copiii din România – arată că elevii pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului și formei textelor atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru.

Ceilați – 42% – nu înțeleg ceea ce citesc – așa numitul analfabetism funcțional.

„Nivelul de alfabetizare funcţională al elevilor va fi evaluat periodic prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel de studiu. Peste 29.000 de profesori vor fi formaţi în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor”, spune, după publicarea rezultatelor testelor, ministrul Educației, Ligia Deca.

Ponderea elevilor de 15 ani care au atins cel puțin nivelul minim de competență la lectură (nivelul 2) a variat de la 89% în Singapore, la 8% în Cambodgia.

În România, 2% dintre elevi au obținut la lectură rezultate de nivel 5 sau 6. Acești copii pot înțelege texte lungi, pot aborda concepte abstracte și pot diferenția faptele de opinii, folosindu-se de indicii implicite referitoare la conținutul sau sursa informației.

Fenomenele științifice, un mister

La științe, puțin peste jumătate (56%) dintre dintre elevii din România au atins nivelul 2.

Sunt elevii care pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a-și da seama, în cazuri simple, pornind de la datele furnizate, dacă o concluzie este validă.

În România, doar 1% dintre elevi au performanțe superioare la științe ‒ nivelul 5 sau 6 de competență. Acești elevi pot aplica într-o varietate de situații (inclusiv în cele nefamiliare), în mod creativ și autonom, cunoștințele științifice acumulate.

Profesor: Rezultatele arată că sistemul de educație e mediocru

Profesorul Marcel Bartic spune pentru Europa Liberă că rezultatele de la PISA 2022 arată că sistemul de educație nu a înregistrat niciun progres față de ultima testare – 2018.

„Aceste rezultate arată de fapt ce se întâmplă în sala de clasă. Sau, mă rog, ce nu se întâmplă.Cumva, responsabilitatea trebuie să ne-o asumăm cu toții. În primul rând, noi, profesorii. Copiii pleacă de la școală fără să înțeleagă ce li s-a spus, ce li s-a predat. Din nefericire, asta-i didactica în școlile din România. Rămâne deocamdată în stadiul în care profesorii predau, nu explică, nu formează competențe”, a mai spus Marcel Bartic.

Profesorul spune că nu e „sănătos” să dăm vina pe copii.

„De data asta mi-aș dori foarte tare ca noi, adulții, profesorii în primul rând, și instituțiile care răspund de bunul mers al școlilor din România, să ne asumăm partea de responsabilitate”, arată Bartic.

Cu toate că testele PISA au fost susținute în perioada pandemiei, acesta nu e o scuză, ci a accentuat starea de lucruri.

„Rezultatele de astăzi sunt mai degrabă pesimiste și îmi arată că nu am învățat deloc și nici nu ne-am arătat dispuși să învățăm ceva din aceste rezultate”, conchide Marcel Bartic.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că rezultatele arată că nivelul de alfabetizare funcţională va fi evaluat periodic prin teste online.

La testarea din cele 81 de țări iau parte elevi din școli selecționate de către ministerele Educației din fiecare stat participant, astfel încât să includă unități școlare din mediul urban & rural, școli mai bine și mai rău cotate. Copiii testați trebuie să aibă 15 ani, examenele se dau online sau fizic, iar fiecare țară plătește o taxă de participare.

România participă din 2000 la testarea PISA.

Testele se dau la nivel mondial de 60 de ani, iar rezultatele lor arată cât de bine sunt pregătiţi elevii să pună în practică ce învață și cum pot rezolva, în viața reală, problemele de care se lovesc, pe baza a ceea ce au învățat. Practic, testele PISA evaluează cât de mult sunt pregătiți copiii pentru piaţa muncii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Botoșani, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului.

Deja ai votat!
Botoșani
câțiva nori
2.1 ° C
2.1 °
2.1 °
79 %
1.6kmh
22 %
joi
11 °
vin
13 °
sâm
15 °
Dum
13 °
lun
9 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Pe Bulevard pare că se pregăteşte ceva pentru botoşăneni.

EDITORIAL

De fiecare dată când un politruc ales sau numit într-o funcție publică o dă prin bălării, vine în fața noastră cu un text de-a...

EPIGRAMA ZILEI

Când vin seara târzior Și intru-n dormitor sfios Ea croșetează de zor Un ochi pe față… doi pe dos! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...