Un grup de drone de atac Shahed rusești a violat azi-noapte spațiul aerian al României, potrivit forțelor aeriene ucrainene. La rândul lor, autoritățile române au emis un mesaj RO Alert pentru județele Tulcea și Constanța în care avertizează locuitorii asupra riscului căderii unor obiecte din spațiul aerian în urma atacului rusesc. Ministerul Apărării Naționale a confirmat că cel puțin dintre două dronele cu care Rusia a atacat Ucraina azi-noapte au ajuns în spațiul aerian românesc, în cazul uneia dintre ele fiind „ indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită”.
Rusia a lansat azi-noapte 23 de drone, din care 15 au fost doborâte, iar 2 probabil că au căzut din cauza intervenției mijloacelor de război electronic. Potrivit ministerului, începând cu ora 2.25, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene.
„În cursul acestor evenimente, a fost identificat și urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spațiul aerian național și care a părăsit teritoriul național spre Ucraina. Situația evoluției acestei drone a fost monitorizată și de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4.08”, se precizează în comunicat.
MApN face verificări
Potrivit MApN, „din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava. Forțele Ministerului Apărării Naționale execută, începând din această dimineață, cu mijloace aeriene și cu echipe la sol, cercetări în zonă.”
Ministerul a informat și informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea, a mai transmis sursa citată.
„Am vorbit și azi-dimineață cu domnul ministru, la cafea”
MAE îndeamnă Rusia să se oprească pe Twitter
MAE român a scris pe pagina sa de Twitter “condamnăm ferm aceste încălcări și îndemnăm Rusia să oprească escaladarea sa nesăbuită.” De asemenea, anunță că a informat Aliații și NATO despre incident.
Elena Lasconi a scris pe pagina sa de Facebook că “este absolut revoltător să aflăm de la ucraineni mai multe decât de la autoritățile române!”. Aceasta a cerut explicații de la premierul Ciolacu și de la președintele Iohannis și a subliniat că în primăvară, șeful Armatei a cerut modificarea legislației pentru a putea doborî dronele care intră pe teritoriul nostru, însă nu au fost luate măsuri în acest sens.
Are sau nu voie România să doboare dronele?
În februarie, șeful Statului-Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a spus pentru Europa Liberă că „armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace” din cauza actualei legi și că este necesară schimbarea legislației pentru ca dronele de atac să poată fi doborâte.
Potrivit lui Gheorghiță Vlad, până nu se modifică Legea Apărării Naționale, Legea de funcționare a MApN, Legea privind Regimul Munițiilor și Legea combaterii aeriene, Armata nu are posibilitatea legală să folosească armamentul din dotare pe timp de pace, în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție. Surse guvernamentale au afirmat, însă, luni, 9 septembrie, că nu se pune problema ca România să nu fie apărată, indiferent de afirmațiile lui Gheorghiță Vlad, pentru că nu mai există noțiunea de „timp de pace”.
Drona e încadrată la „aeronavă fără pilot”, zice șeful Statului Major General, iar militarii trebuie să respecte aceleași reguli ca în cazul avioanelor, „să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru – cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă”. Drona ar trebui încadrată la muniție, din punctul de vedere al generalului Vlad.
În Legea Regimului Armelor drona e „orice vehicul terestru, aerian, acvatic sau subacvatic capabil să navigheze autonom, folosind pilotul automat, sau care poate fi controlat printr-un echipament radioelectric de comandă la distanță”.
Pentru a putea răspunde prompt oricărei agresiuni, inclusiv apariția dronelor pe teritoriul țării, ar fi nevoie de declararea unei stări excepționale, de asediu sau de război susține generalul Gheorghiță Vlad: „ Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție”.
Potrivit Articolului 8 din Legea Munițiilor: „Folosirea armelor şi dispozitivelor militare, cu muniţie de război, pentru instruire de către personalul Ministerului Apărării Naţionale, este permisă doar în poligoanele destinate şi amenajate special pentru categoria respectivă de armament, omologate şi autorizate în acest scop”.
Legi făcute pe genunchi
Potrivit dw.com, în legea privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor Ministerul Apărării Naţionale se precizează la Art. 15 că militarii români pot face uz de armamentul din dotare inclusiv „împotriva dronelor și a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil”.
La Art. 16, Aliniatul 1, apare clarificarea că folosirea armelor se poate face „numai după ce s-a făcut somația legală”, dar la Aliniatul 4 se permite folosirea armamentului și fără somație, „dacă lipsește timpul necesar pentru executarea acesteia”. Mai detaliat, la Aliniatul 6 se subliniază că „în cazul folosirii armelor sau a dispozitivelor militare împotriva dronelor, focul se execută până la oprirea sau imobilizarea acestora”. Deci, legea permite distrugerea dronelor inamice dacă sunt „utilizate pentru comiterea unui act ostil”.
Faptul că MApN a decis să lase drona rusească să-și facă turul deasupra țării are o singură explicație: pentru liderii Armatei, această dronă a fost trimisă din amiciție, nu cu scopul să-i intimideze și să-i sperie pe cei care o văd, ci din greșeală.
Legislația autohtonă care ar trebui să definească în ce condiții și cum trebuie apărată țara e neclară, întortocheată, făcută cumva împotriva militarilor români. Puse una lângă cealaltă, cele patru legi definitorii par scrise intenționat criptic. Sunt niște portițe care i-ar lăsa pe militari să acționeze, dar altele i-ar putea trimite în fața instanțelor.
Există permanent intenția legiuitorului de a-l ține departe pe soldatul român de incidentele nefaste, fiindcă textele de lege sunt scrise doar pentru vremuri de pace. Cu un război la graniță însă, devin inutile. Sunt atât de multe interdicții, încât până se trezește cineva la București să ia vreo decizie, inamicul ajunge la porțile guvernului, fără multe piedici. Potrivit sursei citate, unii militari spun neoficial că, de fapt, dronele pot fi doborâte, dar că e prea costisitor, că doar nu o să folosească România rachete scumpe să nimicească dronele ieftine.
România are o graniţă de 650 km cu Ucraina şi, în ultimul an, fragmente de drone ruseşti s-au abătut în mod repetat asupra teritoriului său. Teritoriul românesc se află la câteva sute de metri de porturile ucrainene de pe Dunăre, ţinte frecvente ale Rusiei. Reuters menţionează că parlamentarii români intenţionează să examineze în sesiunea actuală o lege care să permită României să doboare dronele care invadează spaţiul aerian al ţării în timp de pace.
