sâmbătă, decembrie 3, 2022
AcasăOpiniiCurajul de a înfrunta dictatura la ea acasă - Dorin Dobrincu, istoric,...

Curajul de a înfrunta dictatura la ea acasă – Dorin Dobrincu, istoric, președinte MDM

În imagine, Marina Ovsiannikova, o jurnalistă a postului tv Pervîi Kanal (Canal 1) din Rusia a intrat în studio în timpul buletinului de știri, purtând o pancartă pe care scria „Nu Războiului. Nu credeți în propagandă, Aici sunteți mințiți”. Foto: Twitter

Frontul din Ucraina ne oferă zilnic nenumărate exemple ale brutalității în acțiune. Dar și exemple ale dorinței militarilor și civililor ucraineni de nu ceda în fața unei agresiuni cum nu s-a mai văzut prin părțile noastre de multă vreme. Îți trebuie curaj să nu dai înapoi atunci când din față și de deasupra vin tone de bombe.

În ceea ce privește Rusia, societatea de acolo e controlată într-o formă mai subtilă decât în perioada sovietică. Înțelegem cum lucrează propaganda, dar vedem și cum intervin direct și brutal polițiștii și trupele speciale împotriva celor care își exprimă deschis dezacordul față de războiul provocat de Kremlin.

A fi pe față împotriva lui Putin în Rusia e diferit de a fi împotriva aceluiași autocrat în România, în Germania sau oriunde altundeva în lumea liberă. A fi deschis împotriva lui Putin la Moscova, Sankt Petersburg sau Ekaterinburg vine din punct de vedere al curajului imediat după a fi, ca ucrainean civil neînarmat, împotriva agresorului la Kherson, Melitopol sau Berdiansk.

Să fii rus și să te împotrivești lui Putin în orașele rusești e infinit mai greu decât să fii român și să o faci la București, Iași ori Cluj, e infinit mai greu decât să o faci la Berlin, Frankfurt ori Hanovra sau oriunde altundeva în democrațiile liberale. Dacă ieși în piețele orașelor rusești și protestezi, dacă afișezi o pancartă împotriva războiului ești arestat și riști să primești 15 ani de închisoare. Sau pur simplu să dispari. Rușii care se expun în acest fel probabil se tem și ei de consecințe, dar și-au asumat riscurile.

În plus, dacă ești rus și te declari împotriva războiului din Ucraina poți fi taxat de o majoritate a conaționalilor tăi drept trădător. Mistica ultranaționalismului e sădită adânc de poveștile din familie, de istoria-propagandă învățată la școală, de un amplu mecanism de dezinformare și de răspândire a urii față de Occident, de valorile și instituțiile acestuia. Sunt și prin România destui care rostogolesc idei asemănătoare. Îi vedem prin partide, în anumite studiouri de televiziune sau radio, pe rețelele sociale.

Pentru cei care cred că e simplu să ai o revoltă în masă împotriva tiraniei, pocnind din degete, nu strică să facem un exercițiu de aducere aminte. Istoria noastră recentă ne stă la îndemână.

Câți opozanți pe față avea regimul comunist în România lui Ceaușescu? Câți semnatari a avut scrisoarea lui Paul Goma, în 1977? Câteva sute. Câți disidenți – cu diferite forme de exprimare – au existat în anii 1970-1980? Alte sute. În Valea Jiului au fost, în august 1977, câteva zeci de mii de mineri care au intrat în grevă pentru drepturile lor. A rămas o manifestare izolată „în vale”. La Iași, în februarie 1987, au protestat câteva mii de studenți și muncitori. Nu s-a întâmplat imediat ceva identic în altă parte. La Brașov, în noiembrie 1987, au ieșit în stradă alte mii de muncitori. Securitatea a fost vigilentă de fiecare dată. Au fost arestări, anchete, maltratări și tot ce putea face un regim care confiscase o țară. Exemplul acelor oameni revoltați nu a fost urmat imediat altundeva. Să nu uităm că Partidul Comunist Român avea la sfârșitul anilor 1980 aproape patru milioane de membri. Asta spune ceva despre tipul de control social, despre conformism. Și despre frică. Ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost într-un context favorabil (și) pentru schimbarea regimului politic din România. Prețul a fost unul greu: peste o mie de morți.

Oamenii care se opun dictaturii – în feluritele sale forme, în diverse locuri – merită apreciați. Să fii erou e ceva excepțional în asemenea sisteme politice și sociale. Și puțini pot urma această cale. O societate care se bucură de libertate nu e un dat, ci rezultatul istoriei, al alegerilor făcute la un moment dat, al bunei guvernări și al unui dram de șansă. Într-o asemenea societate nu trebuie să fii erou, ci doar să apreciezi valoarea libertății.

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
-0.3 ° C
1.6 °
-0.6 °
90 %
0.5kmh
65 %
sâm
1 °
Dum
2 °
lun
0 °
mar
2 °
mie
4 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

„Tradiţii” strămoşeşti la Mileanca. Porţile furate în noaptea de sfântul Andrei au ajuns şi pe stâlpii de electricitate.

EDITORIAL

Gata, a trecut și Ziua Națională. Politicienii au făcut ceea ce știu mai bine, și anume au ieșit din birouri și și-au recitat discursurile...

GÂNDUL ZILEI

O terasă, bunăoară, Definită elegant, E una scoasă afară Din restaurant! -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...