O călătorie cu mașina pe văile care străbat câmpiile, dealurile și munții noștri este o ocazie perfectă pentru a descoperi dezastrul ecologic pe care l-am produs ca societate în ultimele decenii.
Pe sute de kilometri, albia râurilor este „decorată” abundent cu tone de gunoaie, de la pungile și cârpele atârnând de rădăcinile sau crengile care mărginesc apa, trecând prin barajele de peturi și doze de bere, până la deversările masive de gunoaie de tot felul pe malurile râurilor: pneuri, carcase de mașini, cărucioare de copii, resturi din construcții, nelipsitele scutece folosite, leșuri de animale, conserve, tuburi de vopsea, sticle, țevi, orice. Este un peisaj nu doar dezolant din punct de vedere estetic, ci și îngrijorător în privința viitorului nostru.
Am călătorit de sărbători în nordul țării. Am trecut prin sate frumoase, dezvoltate, îngrijite. Casele oamenilor arată tot mai bine, mașinile din curțile lor sunt tot mai scumpe, drumurile din sate sunt asfaltate, iluminatul public e adeseori cu leduri, există canalizare, fibră optică, servicii de curierat, supermarketuri și magazine de orice fel (mai puțin librării, se înțelege).
Materialul integral îl puteţi citi aici.
