Mii de botoşăneni se înghesuie să facă radiografii sau tomografii, deşi acestea au consecinţe grave asupra sănătăţii. Anul trecut, de exemplu, doar la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) s-au făcut peste 80.000 de radiografii pentru aproximativ 65.000 de persoane. Cum în calcul nu intră cei 22.000 de dorohoieni, iar populaţia rămasă în judeţ după plecările masive în străinătate este de aproximativ 330.000 de persoane, rezultă că 20% dintre botoşăneni s-au iradiat anul trecut.
Rază cerută ca tratament
Conform literaturii de specialitate, „estimarea beneficiilor şi a riscurilor aparţine medicului specialist care decide investigaţiile respective”. Nu şi la Botoşani însă, unde cadrele medicale sunt tot mai des bombardate cu cereri din partea pacienţilor pentru a li se face radiografii. Concret, unul din patru pacienţi care a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) anul trecut a avut parte de cel puţin o radiografie. Asta pentru că cei peste 14.000 de botoşăneni cărora li s-a făcut radiografie la Urgenţe au însumat aproape 15.400 de iradieri. „Efectuarea la întâmplare a unor astfel de investigaţii iradiante este periculoasă, deoarece fiecare radiografie şi fiecare tomografie computerizată determină modificări ireversibile în corp. Astfel, cu cât facem mai multe analize iradiante, cu atât modificările din organism sunt mai importante”, atrage atenţia medicul Petre Rădăuceanu, şeful UPU-SMURD Botoşani.
Astfel, medicii se plâng că tot mai des pacienţii ajung la spital şi cer răspicat să li se facă o radiografie, mai ales cei din mediul rural, mulţi având impresia că o astfel de investigaţie ţine şi de tratament. „Vin şi ne spun că îi doare ceva sau altceva şi să le facem «o rază». Durerea este subiectivă şi de cele mai multe ori trebuie să prescrii acea radiografie, deşi instinctul îţi spune că nu este necesară. Mulţi însă ne şi ameninţă cu reclamaţii. Ulterior spun că deja parcă se simt mai bine, deşi doar a fost iradiat”, a spus un medic urgentist.
Atitudine diferită din partea străinilor
Spre deosebire de botoşăneni, străinii care ajung în Urgenţe sunt extrem de reticenţi când li se prescrie un examen radiologic. „Au fost cazuri în care răniţi în accidente rutiere, italieni, chiar şi turci, au refuzat să li se facă radiografie. Au întrebat dacă este neapărat nevoie de acea examinare şi medicul le-a spus că este la latitudinea lor şi au explicat că nu doresc să fie iradiaţi”, a spus un asistent din cadrul compartimentului de radiologie. Sunt însă şi cazuri extreme, când unii pacienţi străini doreau să iasă în afara clădirii de la Urgenţe în momentul în care li se făcea altora radiografie, tot din cauza temerii de iradiere excesivă.
Numărul radiografiilor, limitat la două pe an
Specialiştii în imagistică medicală susţin că putem face cel mult două investigaţii cu raze X pe an. Radiografiile trebuie făcute cu o anumită ritmicitate, una la şase luni, pentru ca să nu se însumeze dozele de raze X. Noi şi în mod obişnuit primim radiaţii X din mediul înconjurător. De aceea, dacă facem mai des radiografii, pot apărea modificări structurale celulare care pot avea ca punct final, în cel mai rău caz, apariţia unei forme de cancer. Bineînţeles, acest lucru se poate întâmpla doar dacă facem foarte multe radiografii într-un timp scurt.
„Eu le spun de la început pacienţilor că le pot da să facă radiografii din cap până în picioare, dar să se gândească bine cât vor să fie de iradiaţi, mai ales la agresiuni, unde acum îi doare o mână, peste cinci minute cotul, apoi dacă se gândesc bine un genunchi şi tot aşa. În astfel de cazuri trebuie să îi dai, pentru că dacă ulterior dă agresorul în judecată, îi trebuie dovezi ale agresiunii, deşi, de cele mai multe ori, radiografiile nu evidenţiază nimic”, a spus un medic din cadrul UPU-SMURD.
CASETA:
Raze interzise gravidelor şi copiilor
Radiografia este un test medical neinvaziv, de ajutor în diagnosticarea diverselor afecţiuni. În timpul radiografiei, se captează imaginea clară a unui organ cu ajutorul razelor X, zona investigată fiind expusă unei doze mici de radiaţii ionizante. Imaginea obţinută se prezintă în alb-negru. Tot examene radiologice sunt urografia (pentru aparatul urinar), angiografia (imaginea volumului interior al unui vas sangvin), histerosalpingografia (investigarea radiologică a uterului şi a trompelor).
Radiografia este o metodă accesibilă şi foarte rapidă de diagnosticare a unor afecţiuni grave şi nu costă mult, medicii fiind de acord că beneficiile depăşesc de cele mai multe ori riscurile.
Există şi contraindicaţii serioase în cazul radiografiilor.
Gravidele nu ar trebui să fie investigate cu raze X, mai ales în primul trimestru. Asta deoarece radiaţiile X pot determina modificări structurale celulare, cresc riscul de avort spontan, de malformaţii congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal. De asemenea, copiii cu vârste până în zece ani ar trebui feriţi de astfel de investigaţii. Aceştia trebuie să facă cât mai puţine radiografii, mai ales dacă sunt în perioada de creştere, cu protecţie a organelor genitale, a ochilor şi a tiroidei. Această protecţie se realizează prin acoperirea cu şorţuri speciale cu plumb. Femeile mai tinere de 40 de ani au interzis la mamografii, pentru că doza de radiaţii emisă nu e de neglijat şi le poate afecta fertilitatea.
O radiografie toracică echivalează cu 10 zile de iradiere naturală, cea dentară cu o zi, iar cea la mână sau picior cu trei ore de iradiere naturală. AngioCT coronarian
echivalează însă cu cinci ani de iradiere naturală, CT cranian cu opt luni sau
iar scintigrafia cardiacă cu patru ani.
