Tratament în spital cu pastile de acasă

Plătitori ai asigurărilor de sănătate, pacienţii botoşăneni se văd nevoiţi să-şi cumpere singuri tratamentul. Asta de pe patul de spital. În mod paradoxal, deşi reprezentanţii guvernului afirmă că lucrurile se îndreaptă spre bine, realitatea îi contrazice tot mai des.

„Nu ştiu ce se întâmplă, dar nu mai sunt unele medicamente. Şi nu mă refer la cele scumpe, ci la antibioticele uzuale, la serul fiziologic şi chiar la banalul algocalmin, pe care pacienţii sunt nevoiţi să şi-l procure”, a spus un botoşănean internat timp de o săptămână pe o secţie medicală a spitalului.

Situaţia paradoxală este, de această dată, aceea că unii medici trimit chiar ei un infirmier sau asistent la o farmacie din apropierea spitalului pentru a acoperi lipsurile. „M-a trimis doamna doctor să iau o serie de calmante şi nişte antibiotice. A spus că s-a săturat să îi facă pacienţii scandal şi preferă să le ia ea”, a povestit o infirmieră.

Una dintre unităţile care este în prima linie a sistemul sanitar, cea de primiri urgenţe, are şi ea probleme cu aprovizionarea de medicamente sau materiale sanitare.

„Au fost zile în care nu am avut apă oxigenată. Sau rivanol. Sunt chestii ieftine, dacă stai să te gândeşti, dar nici nu poţi trimite omul să îşi cumpere, pentru că vine la noi cu o urgenţă. Din fericire, avem parte de medicaţia performantă, dar majoritatea oamenilor au nevoie de aceste tratamente, nu de cele foarte scumpe. O plagă cum o dezinfectezi, dacă nu ai tratamentul de bază, cu apă minerală?”, se întreba un medic din cadrul UPU-SMURD.

Situaţia vine în condiţiile în care Spitalul Judeţean cheltuie, lunar, 1,1 milioane de lei pentru achiziţia de medicamente.

 

Medicamente dispărute din cauza taxelor

 

O explicaţie a acestor neajunsuri este şi faptul că producătorii de medicamente refuză să le mai trimită pe piaţă. Din cauza politicii fiscale din România, care a impus preţuri mai mici decât în restul UE, dar şi din cauza unui nivel ridicat al taxei de clawback, peste 2.000 de medicamente, în special cele ieftine, au fost retrase începând cu 2015, iar alte câteva sute vor dispărea în 2018, prin retragerea acestora de către producători.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reuneşte 16 situri de manufactură din ţară – semnalează de jumătate de an că taxa „clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine, blocând accesul pacienţilor la terapiile uzuale.

„Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice şi la CNAS că în condiţiile în care taxa „clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din preţul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil, iar producătorii au dificultăţi în a-l produce în continuare”, a precizat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

 

Statul dă vina pe exportul paralel

 

Reprezentanţii statului dau vina, în unele situaţii, pe exportul paralel de medicamente, problemă ridicată ieri de ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului miniştrilor UE pentru Sănătate.

 

Subiectul este tratat pe larg în ediţia tipărită a cotidianului „monitorul de Botoşani”.

 

– Tudor CHIRIAC

 

Deja ai votat!