O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

PNDL2 este un dezastru la Botoşani, investiţiile uriaşe anunţate în infractructura locală rămânând doar pe hârtie.

 

A trecut un an de la emiterea ordinelor de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2 a proiectelor locale, iar din lăudatele cifre ce arătau sumele acordate şi numărul mare de proiecte pentru Botoşani a rămas un grad de absorbţie de zece ori mai mic decât în alte judeţe, lucrările derulate efectiv fiind infime.

Pe 27 septembrie 2017, PSD Botoşani anunţa că judeţul este pe locul cinci în ţară ca număr de proiecte prinse la finanţare. Se anunţau sute de şcoli ce vor avea grupuri sanitare moderne şi căldură în clase, reţele de apă şi canalizare, drumuri reabilitate, etc. După un an se poate constata însă că aproape toate proiectele au rămas doar pe hârtie. Gradul de absorbţie a fondurilor puse la bătaie prin PNDL este de zece ori mai mic decât în alte judeţe, mai exact şase milioane de lei, în comparaţie cu peste 60, în judeţe situate mai spre sudul ţării. Cele şase milioane reprezintă 0,7% din totalul de 847 de milioane de lei cu care politicienii de la guvernare se lăudau în septembrie 2017.

Lucrări ignorate de constructori din cauza banilor puţini

 

Cel mai sugestiv exemplu, şi mai dureros în acelaşi timp, este cel al lucrărilor de modernizare a şcolilor. Aşa cum prezenta chiar Gabriel Hârtie, inspectorul şcolar general, în cea mai recentă şedinţă de Colegiu Prefectural, din 144 de proiecte vizând modernizarea sau construcţia unor noi şcoli, în judeţ sunt doar 13 şantiere.

Şi de vină nu sunt primarii, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci preţurile mici cu care guvernul îi obligă să lucreze, de unde şi dezinteresul sau chiar lipsa firmelor de construcţii. Aşa numitele „standarde de cost” au rămas la nivelul anului 2011, guvernanţii neactualizându-le pentru a nu trebui să crească şi sumele alocate. Aşa se face ca platforma electronică de achiziţii publice să fie plină cu sute şi mii de lucrări ce nu interesează pe nimeni.

 

„Firma de construcţii trebuie să vină cu bani de acasă”

 

Pentru cele cinci şcoli din Hilişeu-Horia, spre exemplu, primăria a organizat 19 licitaţii, fără prea mare succes. „La un standard de cost de 430 de euro pe metrul pătrat de lucrări, la care trebuie adăugat echipament şi dotări, firma de construcţii trebuie să vină cu bani de acasă ca să lucreze. Manopera, inflaţia, salariile nu sunt acoperite din valoarea reieşită conform standardelor de cost”, a explicat un primar ce a vrut să rămână anonim, exemplificând că un metru cub de lemn de construcţie este pe piaţă 800 de lei, iar primăria poate oferi doar 500.

Pentru o şcoală cu două săli de clasă se pot plăti doar 3.000-4.000 de lei pentru proiectul tehnic, bani pentru care nu vine nimeni la licitaţie. „Am ajuns să cerşim, efectiv, ca primari, din firmă în firmă, să ne rugăm să ne vină la lucru. Numărul firmelor este foarte mic şi nici cele ce sunt nu au forţă de muncă. Ca niciodată, s-a ajuns la un minim de muncitori în domeniu”, se plânge un alt primar.

Întrebat dacă a semnalat situaţia la Bucureşti, în căutarea unei modalităţi de deblocare, Dumitru Chelaru, preşedintele primarilor de comună din Botoşani, a declarat că a fost personal de trei ori, cu câte o delegaţie de la Botoşani, la Paul Stănescu, viceprim-ministru şi ministrul Dezvoltării, iar ultimul răspuns a fost că noile standarde de cost „sunt în lucru”.

Investiţii moarte din start

 

Şi ca şi cum nu ar fi suficient, multe dintre lucrări se fac şi fără sprijinul real al unor specialişti. Fără să se poată consulta cu profesionişti ce să stabilească priorităţile, primarii se trezesc că nici după ce fac lucrările nu rezolvă problemele. Şcolile rămân fără autorizaţie pentru că nu îndeplinesc anumite cerinţe, reţelele de apă rămân nefolosite pentru că nu sunt preluate în sistem. Spre exemplu, la şcolile de peste 200 de elevi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă cere o rezervă de apă de 100 de tone, cu o presiune de 7 bari. La Baranca Hudeşti, unde sunt 300 de copii, nu este sursă de apă pentru această solicitare, şcoala rămânând fără autorizaţie. Şi exemplele pot continua cu numărul mare de şcoli ce vor rămâne fără autorizaţie ISU, pentru că în sate nu este reţea de apă.

„Firesc ar fi fost ca de la conducerea judeţului să se asigure consultanţă şi să se stabilească priorităţile. Trebuia rezolvată problema apei şi canalizării în judeţ până acum, astfel încât şcolile să poată fi modernizate complet”, declară primarul de Pomârla, care, la întrebarea cum de au putut alte judeţe să treacă la lucrări şi să tragă din bani, a răspuns că acolo nu s-au închis atâtea firme de construcţii ca la Botoşani, dezvoltarea economică fiind alta.

În plus, reprezentanţii politici de la nivelul respectivelor judeţe şi-au asigurat sprijinul în ministere, aşa cum Ministerul Dezvoltării este populat, spre exemplu, cu angajaţi ce provin, în special, din Teleorman.

„Probabil nu au venit primarii cu facturile la decontare”

 

Şi Botoşaniul are un reprezentant la Ministerul Dezvoltării, în persoana lui Angel Gheorghiu, subsecretar de stat în cadrul structurii. „Probabil nu au venit primarii cu facturile la decontare. Posibil că în alte judeţe primarii aveau proiectele tehnice gata făcute şi au trecut direct la decontat. Este cunoscută problema standardelor de cost şi pot să vă spun că săptămâna trecută, în cadrul comisiei de dialog social de la nivelul ministerului, au fost abrogate ordonanţele ce stabileau aceste standarde”, a declarat subsecretarul de stat.

Botoşăneanul a explicat că primarii vor putea să folosească preţuri mai mari, singura condiţie fiind ca acestea să fie temeinic justificate.

Angel Gheorghiu a precizat că nu are o situaţie la nivel naţional privind gradul de absorbţie a fondurilor prin PNDL, neocupându-se direct de program.

PNDL 2 se derulează între 2017 şi 2020 şi nu se ştie ce se va întâmpla cu fondurile rămase necheltuite la finalul acestui ciclu. Banii vor mai fi la dispoziţia primarilor de Botoşani doar dacă statul nu va fi într-o nevoie imperioasă de bani, sau dacă nu vor apărea proiecte considerate mai importante de către capitală.

Programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Ministerului Dezvoltării.

 

– Irina SIMINICEANU

18 VOTURI - MEDIE: 2,89
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...