Gunoiul ilegal cucereşte judeţul

0

Judeţul Botoşani s-a transformat într-o groapă uriaşă de gunoi, iar „depozitele” de lângă Botoşani şi cele din celelalte oraşe au mari probleme. Astfel, gunoiul, un bussines profitabil la nivel mondial, la Botoşani, este pe cale să se transforme într-o afacere care miroase foarte urât, atât la propriu, cât şi la figurat, şi care ne va costa milioane de euro.

Totul a pornit din perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, când s-au pus bazele unui proiect uriaş de management integrat al deşeurilor, aşa numitul SMID, care avea să fie unul dintre cele mai mare proiecte finanţate de UE în judeţul Botoşani, dar şi un proiect care în loc să o rezolve o problemă de mediu a creat altele insurmontabile şi a generat costuri uriaşe.

Pe 22 noiembrie 2010, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani din acea perioadă, Mihai Ţâbuleac, a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Botoşani”, unul dintre primele din ţară aprobate pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Valoarea proiectului era de aproape 31 milioane de euro fără TVA, din care contribuţia CJ Botoşani era doar de vreo 600.000 de euro.

Deşi plecase cu un start bun, SMID Botoşani avea să devină o piatră de moară pentru toate administraţiile care au urmat, pentru că s-a pus căruţa înaintea boilor, adică s-au executat părţile din proiect care erau mai uşoare, înainte de finalizarea propriu-zisă a depozitului de deşeuri. Astfel, s-au cumpărat, 18 autogunoiere compactoare, cinci autospeciale transport containere şi două autocamioane pentru deplasarea containerelor în interiorul staţiilor de transfer, care au zăcut în curţile Nova Apaserv de la Răchiţi şi Ştefăneşti, precum şi în curtea depozitului de la Stăuceni, fără a fi utilizate timp de aproape cinci ani.

Iar uzura acestor utilaje cumpărate înainte de termen este doar un aspect, pentru că marea problemă a intervenit în anul 2012, când au trebuit închise toate gropile neconforme. Lucru care s-a şi întâmplat la Botoşani, înainte însă de a fi operaţional noul depozit de deşeuri, care a adus mari complicaţii şi în special la apariţia unei adevărate bombe ecologice la marginea oraşului Botoşani.

Spaţiu temporar de depozitare deschis lângă vechea groapă de gunoi

 

Odată cu sistarea activităţii gropii de gunoi, municipalitatea a făcut demersuri şi a obţinut aprobarea deschiderii unui spaţiu de stocare temporară (SST), în apropierea vechii gropi, pentru ca gunoiul municipal să aibă unde să fie dus până la punerea în funcţiune a noului depozit. Această aprobarea a venit şi în urma angajamentului de relocare a gunoiului depus acolo în momentul deschiderii depozitului ecologic de la Stăuceni. Cum această deschidere întârzia, municipalitate a fost nevoită să obţină aprobarea pentru deschiderea a două noi SST-uri, în 2014, respectiv în 2015. În aceste spaţii au început să fie adus gunoi din tot judeţul, gropile neconforme de la Dorohoi, Darabani şi Săveni, fiind închise sau având activitate suspendată începând cu 16 iulie 2014, respectiv 16 iulie 2016. Mai mult, la Botoşani au fost aduse şi gunoaiele din judeţul Suceava, pentru că vecinii aveau şi ei aceleaşi probleme ca şi noi, iar depozitul ecologic din Pasul Mestecăniş nu era pus în funcţiune, iar Iaşul nu a vrut să le primească. Aşa se face că cele trei spaţii de la Botoşani s-au umplut până în 2016, când a fost deschis depozitul ecologic de la Botoşani.

 

Totul a rămas la nivel de demersuri”

 

În paralel cu deschiderea noului depozit ecologic s-a demarat procesul de închidere a gropii de gunoi. În 2015, societatea care a câştigat licitaţia, avea nevoie de gunoiul din spaţiile temporare pentru a reconfigura vechea groapă, astfel încât aceasta să prezinte o stabilitate. A fost o oportunitatea ideală pentru autorităţi să scape de problema acelor mormane de gunoi de la marginea oraşului, care deveniseră şi sunt o gravă problemă de sănătate publică, dar lipsa asumării unor decizii a dus la ratarea acesteia.

Simion Drelciuc, directorul adjunct al Urban Serv şi fost director general în acea perioadă, susţine că autorităţile locale nu au agreată această soluţie. „Era o soluţie atunci, mai ales că în autorizaţia de mediu, condiţia esenţială este readucerea terenului la forma iniţială cu relocarea deşeurilor respective. Noi am făcut demersuri către CJ, Primărie, Consiliul Local să ne susţină, dar totul a rămas la nivel de demersuri”, a declarat Drelciuc, adăugând însă că Urban Serv, gestionarul celor trei SST-uri, a făcut contract cu operatorul care a închis vechea rampă pentru preluarea a 34 de mii de metri cubi de deşeuri. Potrivit acestuia, pe cele trei amplasamente ar mai fi vreo 90 de mii de tone, adică încă 70 de mii de metri cubi de gunoaie.

Alţi specialişti susţin că s-ar afla peste 100 de mii de metri cubi şi că, de fapt, este foarte greu de estimat cantitatea de deşeuri rămase după ce acestea au zăcut acolo atâţia ani.

 

Primăria a zis că nu se bagă”

 

Varianta lui Simion Drelciuc este confirmată de reprezentanţii autorităţilor de mediu, care susţin că s-a pierdut oportunitatea din cauza luptelor politice. „Printr-o comandă suplimentară către operatorul care a închis depozitul se putea rezolva totul şi la un preţ simbolic, 20 de lei pe tonă. Dar, Primăria a zis că nu se bagă, CJ-ul a susţinut că se pune în pericol proiectul de închidere şi POS-ul de Mediu ne penalizează. Doar că nu era în cadrul proiectului, ci era o comandă suplimentară pentru a crea profilul vechiului depozit. Atunci se putea face, dar au fost multe divergenţe între Ovidiu Portariuc (n.r. – fostul primar) şi Florin Ţurcanu (n.r. – fostul preşedinte al CJ) şi de aceea s-a ajuns în această situaţie”, a declarat Eugen Mateciuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani.

 

Costuri uriaşe pentru relocarea deşeurilor

 

Actualul primar al municipiului Botoşani, Cătălin Flutur, invocă la rândul lui lipsa de decizie politică şi susţine ca soluţie închiderea „in situ”, adică pe spaţiul existent fără relocarea gunoaielor.

Primul motiv ar fi legat de costuri. În cazul închiderii in situ costurile ar fi de patru ori mai mici decât în cazul relocării ce este estimată grosier la minim cinci milioane de euro. Apoi, o mutare ar presupune transporturi speciale, etanşate, pentru că deşeurile de acolo au intrat în putrefacţie şi au suferit numeroase procese biochimice şi nu se ştie gradul lor de toxicitate. Mai mult, o relocare a deşeurilor ar pune în pericol şi SMID-ul pentru că ar duce la umplerea primei celule a depozitului ecologic de la Stăuceni, iar construcţia celei de a doua nici măcar nu a început. „În 2012, când s-a deschis primul SST, am avut toate asigurările de la autorităţile de mediu că ceea ce vom duce acolo ne va ajuta să remodelăm vechiul depozit neconform. Eu am plecat din Primărie, iar lucrurile au mers cum au mers. În perioada în care eu nu mai eram primar a fost o lipsă de asumare a răspunderii aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Teatrului «Mihai Eminescu»”, a declarat Cătălin Flutur.

La începutul acestei săptămâni, la Primăria Botoşani a avut loc o întâlnire cu autorităţile de mediu în încercarea de a se găsi o soluţie, mai ales că s-a creat un precedent cu o închidere in situ a unui SST la Gura Humorului. Singura diferenţă este că acolo autorităţile de mediu, când au autorizat înfiinţarea acestuia nu au pus condiţia mutării deşeurilor.

 

Probleme şi în restul judeţului

 

Probleme sunt şi în cazul celorlalte gropi de gunoi din Botoşani, cu excepţia Dorohoiului.

La Darabani, după sistarea depozitării, au fost autorizate două SST-uri, iar în prezent se lucrează la remodelarea vechii gropi prin mutarea deşeurilor.

La Săveni, situaţia este mai gravă, deoarece prin mijlocul gropii trece o linie de medie tensiune, care, pentru ca groapa să poată fi închisă in situ, ar trebui mutată. Mai mult, autorităţile locale de aici nu au banii necesari pentru închidere.

 

Luna trecută, comisarii botoşăneni ai Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) au trebuit să facă, în toate unităţile administrative ale judeţului, controale inopinate, fără să înştiinţeze autorităţile locale, pentru a avea o dimensiune cât mai reală a „depozitării necontrolate a deşeurilor în amestec”. În 63 din cele 78 de unităţi administrative controlate s-au descoperit depozitări de gunoaie în locuri nepermise, unele transformate chiar în adevărate rampe de gunoi ilegale. „Pentru fiecare depozitare ilegală de deşeuri s-a făcut o fişă de identificare, care cuprinde coordonatele GPS şi fotografii. Toate fişele au fost transmise către primării, Consiliul Judeţean şi Prefectură. În termen de 15 zile, autorităţile locale trebuie să salubrizarea zonele respective. Luna aceasta vom relua acţiunile de control şi vom aplica sancţiuni”, a declarat Cristina-Ionela Kashyap, comisarul şef al GNM Botoşani. Sancţiunile constau în amenzi între 5.000 lei şi 15.000 lei.

 

 

 

Deja ai votat!
se încarcă...