Anchetele pentru Covid intră la apă

♦ Majoritatea dosarelor penale deschise pentru zădărnicirea combaterii bolilor ar putea fi clasate deoarece, potrivit noilor prevederi din Codul penal, faptele sunt aproape imposibil de probat
♦ În judeţul Botoşani, nouă dintre cele 13 dosare penale au fost deschise pe numele unor cadre medicale

0

Dosarele penale privind zădărnicirea combaterii bolilor, deschise în perioada stării de urgenţă, ar putea fi clasate în mare parte. Asta din cauza unor prevederi strecurate în textul legii, care fac aproape imposibilă demonstrarea faptei astfel încât cei anchetaţi să fie trimişi în judecată şi traşi la răspundere penală. Dacă înainte de modificarea Codului penal infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor era considerată o infracţiune de pericol, procurorii având de probat doar faptul că persoanele au încălcat o serie de norme de protecţie, prin ultimele completări aduse în momentul declarării stării de urgenţă infracţiunea a devenit una de rezultat. „Înainte, Codul penal prevedea că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase era infracţiune, dar acum s-a adăugat şi o completare, „dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli”, ceea ce înseamnă că trebuie să demonstrezi că boala a fost răspândită de acea persoană. Altfel spus că virusul a plecat de la persoana x şi a ajuns la persoana y, dar nu există nici o posibilitatea materială să demonstrezi, cel puţin în cazul infecţiei cu noul coronavirus, că persoana y a fost infectată strict de la suspect, în condiţiile în care cel infectat a intrat în contact şi cu alte persoane”, spun procurorii.

Fapte imposibil de demonstrat

Din moment ce din februarie şi până în prezent au existat infecţii cu noul coronavirus, fără ca anchetele epidemiologice să indice „contactul 0”, anchetatorii sunt în dificultate de a dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că o anumită persoană a transmis virusul la o anume persoană. „Nu este suficient să se dovedească că unul era bolnav şi a transmis virusul, ci răspândirea bolii trebuie atribuită persoanei x, prin dovezi clare”, au adăugat anchetatorii.

Iar pentru ca lucrurile să fie mai limpezi, procurorii au plecat de la o situaţie imaginară în care două persoane care, fără a se cunoaşte, au încălcat în aceeaşi zi obligaţia de izolare la domiciliu, deplasându-se la acelaşi supermarket, ceea ce a condus la infectarea unui angajat. „Într-o asemenea situaţie, stabilirea cauzalităţii este foarte dificilă. Care dintre cei doi au infectat angajatul ? De la cine provenea virusul? Sunt întrebări care nu pot avea un răspuns cert, iar în astfel de situaţii există riscul ca în instanţă să se dea o hotărâre de achitare”, spun procurorii.

Anchetă pornită de la informaţii eronate

La Botoşani, până în prezent au fost înregistrate 13 astfel de dosare privind zădărnicirea combaterii bolilor, foarte puţine în comparaţie cu situaţia din alte judeţe. Dintre acestea, doar unul singur a fost soluţionat până în prezent, soluţia fiind de clasare. Motivul – informaţiile de la care a pornit ancheta au fost eronate. Cercetările au pornit de la faptul că persoana cercetată, care venise din Italia, nu ar fi declarat la intrarea în ţară că vine dintr-o zonă roşie.

„Investigaţiile au arătat că persoana a venit din Vicenza, dar înainte ca regiunea să fie declarată ca zonă roşie şi înainte ca autorităţile să instituie obligaţia privind declararea la intrarea în ţară a zonei de provenienţă. Ulterior persoana a început să se simtă rău şi mers la medicul de familie, însă mulţi au asociat vizita la medic cu data revenirii în ţară, însă nu a fost aşa”, a explicat Valeriu Chihaia, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Rămâne de văzut cum vor fi soluţionate celelalte 12 dosare penale aflate în cercetări, în condiţiile în care printre persoanele anchetate se află cei care au încercat să fugă din carantină, cei care au încălcat restricţiile de deplasare părăsind zona aflată în carantină, dar şi cadre medicale care au dobândit noul virus şi au fost acuzate că şi-au infectat colegii de muncă.

„Unii dintre cei infectaţi s-au crezut nişte semizei”

Ce este îngrijorător este faptul că majoritatea celor care s-au ales cu dosare penale sunt cadre medicale. Astfel nouă dintre cele 13 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor pe perioada stării de urgenţă sunt pe numele unor cadre medicale. Radu Malancea, managerul SJU a susţinut în cadrul unei conferinţe de presă că acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că la începutul pandemiei nici măcar cadrele medicale nu credeau în virusul Covid-19.

De altfel, acesta spune că aşteaptă rezultatele anchetelor desfăşurate de procurori în fiecare caz în parte pentru a se stabili vinovatul. „Posibil că unii dintre cei infectaţi s-au crezut nişte semizei. Cei cu dosare penale posibil că s-au crezut semizei. Mulţi au desconsiderat contagiozitatea”, a mai spus medicul Radu Malancea.

Apel la 112 pentru un medic care a sfidat normele

Cazurile anchetate de procurori vizează atât medici, cât şi asistente. Astfel, unul dintre cei mai vechi şi cunoscuţi medici din cadrul SJU s-a ales cu dosar penal din cauza atitudinii sale lipsite de respect la adresa propriilor colegi şi a pacienţilor. Diagnosticat cu Covid19, medicul botoşănean a fost internat, pe rând, pe Secţia de Boli Infecţioase, pe secţia de Reanimare, după care pe secţia de Diabet a SJU, transformată în secţie Covid19.

Potrivit cadrelor medicale, medicul se deplasa prin secţie fără a purta masca de protecţie la nivelul feţei, riscând astfel să îmbolnăvească şi personalul de serviciu. Din acest motiv, după mai multe avertismente, asistenţii au apelat serviciul 112, astfel că la faţa locului a ajuns un echipaj al Poliţiei, care a luat act de atitudinea medicului, acesta alegându-se cu un dosar penal.

Pacienţi consultaţi de un medic care trebuia să stea în izolare

Un alt coleg al său, tot medic, pensionar, s-a ales şi el cu dosar penal după ce în cadrul unei anchete epidemiologice s-a stabilit că a oferit consultaţii la aproape 70 de pacienţi în perioada în care trebuia să stea în izolare la domiciliu, riscând astfel contaminarea acestora.

Asistente raportate de colegi

Un alt caz vizează o asistentă din cadrul SJU, care s-a întors, la mijlocul lunii martie, din străinătate, şi în loc să stea în izolare a mers la muncă, dar şi la un congres de medicină, care a avut loc în Iaşi.

Aceasta a fost însă „raportată” la DSP de unul dintre colegii ei, iar Poliţia a deschis un dosar penal.

Aproape în aceeaşi perioadă, o altă asistentă, de la Dorohoi, nu le-a spus celor de la DSP că fiul ei se întorsese dintr-o ţară care presupunea automat autoizolarea la domiciliu şi a continuat să meargă la muncă, la spital, printre bolnavi. În cele din urmă, tot un coleg al acesteia, a raportat situaţia la DSP, astfel că poliţia a intrat pe fir, întocmind şi în acest sens un dosar penal.

Anchetă din cauza informaţiilor ascunse

Recent, reprezentanţii DSP Botoşani au descoperit faptul că „pacienta zero” de la Spitalul Judeţean ar putea să nu fie chiar sursa tuturor îmbolnăvirilor de covid19 din unitatea sanitară. Astfel, la înmormântarea la care s-a îmbolnăvit tânăra de 27 de ani din Cândeşti, care ulterior a şi decedat, a fost şi o asistentă, care a ascuns, însă, cu seninătate acest fapt săptămâni la rând.

În vârstă de 47 de ani, aceasta s-a ales cu dosar penal după ce şi-a îmbolnăvit cel puţin o colegă de covid19.

Conform datelor oficiale, dintre cei 685 de botoşăneni diagnosticaţi cu covid19, nu mai puţin de 269 sunt cadre medicale, ceea ce face ca judeţul Botoşani să fie pe un nedorit loc 1 la nivel naţional în ceea ce priveşte procentul cadrelor medicale cu Covid din totalul de persoane îmbolnăvite din populaţia judeţului.

 

– Sebastian GHEORGHIU

– Tudor CHIRIAC

 

+13 -0
se încarcă...